Mânăstirea ,,Cămărăşeasca“ şi alte 12 biserici din Gorj, în haine alese de sărbătoare, de praznicul Sfântului mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

745

26 octombrie este în fiecare an zi de mare sărbătoare pentru credincioșii ortodocși din ţara noastră şi nu numai, motivul fiind dat de praznicul Sfântului mare mucenic DIMITRIE, Izvorâtorul de mir.
Patron spiritual şi ocrotitor al municipiului Craiova, Sfântul mare mucenic Dimitrie este şi ocrotitorul a peste 300.000 de români care îi poartă numele. În județul Gorj, numeroase lăcașuri de cult religios poartă hramul marelui mucenic din Tesalonic: în cuprinsul Protoieriei Târgu Cărbuneşti – Biserica satului Hurezani din localitatea cu același nume, Biserica ,,Sfântul Nicolae, Sf. m. mc. Dimitrie şi Sf. Împăraţi cei întocmai cu apostolii Constantin şi Elena“ din comuna Prigoria, Biserica satului Zăicoiu, din localitatea Dănciulesti, biserica din satul Piscoiu al localităţii Stejari şi bisericile de lemn din satul Boia şi cea din satul Vidin, comuna Jupânești; în Protoieria Târgu Jiu Sud – biserica de lemn cu hramurile ,,Adormirea Maicii Domnului şi Sf. m. mc. Dimitrie“ din localitatea Băleşti, satul Corneşti; Biserica de lemn din satul Valea Mânăstirii, comuna Cătunele, cea din satul Scorușu, comuna Borăscu, şi cea din comuna Văgiuleşti. De asemenea, este hram şi pentru Biserica de lemn a satului Schela a localității omonime din protoieria Târgu-Jiu Nord. În reşedinţa judeţului Gorj există şi un lăcaş de cult religios care marţi, 26 octombrie 2021, a îmbrăcat haine de sărbătoare cu ocazia hramului: biserica ,,Sfântul mare mucenic Dimitrie“ din cartierul Petreşti (Vărsături) al municipiului Târgu Jiu.
Mânăstirea ,,Cămărăşeasca“ din oraşul Târgu Cărbuneşti a sărbătorit la rândul ei cel de al doilea hram – Sfântul mare mucenic Dimitrie. Veche mânăstire din zona Olteniei, ea a fost ctitorită în jurul anului 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Realizată în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, cu pronaosul despărțit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentați de piatră, în stil brâncovenesc, arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă așezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind de fapt o caracteristică a sfârșitului de secol XVII în arhitectura bisericească românească. După 1989, viaţa monahală a fost reluată în această sfântă mânăstire, odată cu hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1994, prin osteneala şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire ÎPS Părinte Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei de la acea vreme.
Pe lângă hramul ,,Tăierea capului Sfântului prooroc Ioan Botezătorul“, biserica mânăstirii ,,Cămărăşeasca“ se află şi sub ocrotirea binecuvântată a Sfântului mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. În anul 2011, în curtea lăcaşului de cult a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumusețe, monument istoric de la anul 1730. În biserica cinstitului aşezământ monahal se află părticele din moaștele mai multor Sfinţi cuvioşi, ierarhi şi mucenici, precum şi bucată din lemnul stejarului de la Mamvri.
Prof. masterand în teologie, Marius Stochiţoiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here