Vorba aceea, “ca la noi la nimeni” nu-i totdeauna adevărată. Asta şi pentru că, mai peste tot, ca-n zicala: ”Nu există pădure fără uscături” este valabilă şi ea peste tot.
Din Valea prafului de puşcă, în Valea Plângerii – Colonia ACH Gureni!
Campionul de şah al comunei Peştişani – Gogă Nicolcioiu-Nixon – are, uneori, mult haz. Când pierde vreo partidă ori este prins pe picior greşit cu o mutare, îşi spune-n barbă, mai mult pentru el: „De ce m-ai adus de la Bumbeşti, dacă nu mă iubeşti!” Numai că de venit acasă, a venit de bună voie şi nesilit de nimeni. Aproape de vârsta pensionării, ultimii ani lucrându-i la firmele regretatului inginer şi om de afaceri – Jean Brâncuşi, creatorul pensiunii Casa Brâncuşi din Peştişani, dar şi al unor magazine – unul de feronerie, vopsele, scule şi unelte gospodăreşti.
Domnul Nixon a ales singur drumul întoarcerii acasă
La plecarea mea spre Târgu Jiu, ieri, nena Goga, cum îi spun eu se afla în dreapta lui nea Aristică Bojincă – croitor la bază, trecut la şoferie o viaţă de om. Părăsise, de prin anii ‘90, Valea prafului de puşcă. Aşa cum îi zicea lumea dispărutei localităţi Sadu, actualul oraş Bumbeşti Jiu. Acolo se produceau acordeoane la început, iar mai apoi frigiderul FRAM, până prin 1983, când s-a trecut la Arctic. Puţină lume ştie că FRAM însemna Fabrica Română de Armament şi Muniţie.
Denumirea ascundea adevarata producţie
Nana Gogă e mai mare ca mine cu vreo 10-12 ani. Dorea să vadă şi el – pentru prima dată şi întâia-şi oară – Colonia ACH Gureni. O Vale a Plângerii, situată pe Valea Bistriţei, la intrarea în satul Gureni. Ei bine, au trecut 10(zece!) zile de când oamenii de acolo nu mai au curent electric.
Luni, Prefectul judeţului Gorj – Ion Claudiu Teodorescu – i-a primit pe viceprimarul comunei Peştişani, Ilie Fuiorea, însoţit de Cornel Jancă, preşedintele Asociaţiei de locatari „Valea Bistriţei”, din Colonia ACH Gureni. Discuţia cu Prefectul de Gorj, ne-a spus Cornel Jancă, a avut loc în scop constructiv, dar cum nişte ofiţeri de poliţie continuă cercetările privind transferul ilegal al unui transformator trifazic şi a partidei de curent către o firmă privată – în urma unor falsuri ale lui Ilie Fuiorea, prin 2011, pe când era administrator al firmei SC UTIL-BONUS SRL ancheta merge departe. Deşi folosise titulatura de „administrator al Serviciului Public de Gospodărire Comunală Peştişani”, desfiinţat cu un an doi înainte, dar şi o ştampilă a aceluiaşi serviciu inexistent.
Necazurile lui Nicu Muscu
Pre numele lui adevărat, cel cunoscut drept Nicu Muscu se cheamă Nicolae Pavel. Aleargă şi se zbate câtu-i ziulica de lungă – mai ales vara – să aibă comenzi pentru mica lui afacere. Situată într-o hală închiriată de la Obştea Peştişani, condusă de amicul său ec. Ion Poenaru, preşedinte-director executiv al Obştei.
Nicu Muscu se mai opreşte, preţ de-o cafea mică, la o parolă cu consătenii şi se plânge de criza ce atacă ţara, Europa, lumea…
Omul s-a zbătut şi se zbate să creeze locuri de muncă, îşi plăteşte dările la stat dar nu are comenzi la gaterul ce-l administrează.
Solariile sau grădinile de legume?
Şi primele dar şi grădinile sunt dependente de apă. Cu amendamentul că solariile sunt amenajate cu furtunuri subpământene – cele ale unei firme româneşti din Aninoasa (Valea Jiului) fiind mai ieftine şi mai performante decât cele italiene chiar. Başca faptul că pe solul din solarii se aplică o folie cu găuri rotunde – pe unde creşte planta: roşii, ceapă, castravete sau ardei -, udarea făcându-se pe principiul picăturilor. Deci mult mai economică. Numai că şi la solarii şi la grădini câştigă cel mai iute de picior. Degeaba are Dumitru Sprâncenatu, alias Tică Mac, solarii acasă dar şi la Gureni, dacă a plantat târziu. Zilele acestea, vecinul său Constantin Fuiorea, zis Florică, va mânca roşii coapte din propria grădină de legume. Graţie hărniciei şi priceperii consoartei domniei sale, Doamna Lina.
Ion Predoşanu
