Zilele trecute, privind pe micul eran, am observat scrierea incorectă a unui cuvânt prefixat cu elementul de compunere “non”, scris legat prin cratimă ”non-valoare”, în loc de forma corectă „nonvaloare”, adică prin aglutinare (alipire).
Este necesar să precizăm că, odată cu unele neologisme, au intrat în limba noastră şi prefixe neologice care au putut fi analizate şi folosite pentru a crea noi cuvinte pe teren românesc: „ante–”, „anti–”, „non–”, „arhi–”, „bio–”, „hiper–”, “inter–”, “in–”, “intra–” etc.
Prefixul neologic “non” înseamnă “nu”şi serveşte la formarea unor substantive şi a unor adjective (v.DEX). Mai există şi prefixul „in–”, element de compunere cu sens negativ şi privativ.
În continuare, reproducem cuvintele-titlu formate cu prefixul „non–” din “Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române”, ediţia a III-a, ultima, 2021 (DOOM 3), dar mai întâi atrăgând atenţia că întâlnim cuvinte -titlu precedate de semnul + ceea ce însemnă că sunt introduse pentru prima dată în dicţionar, iar înaintea cuvântului „nonstop” (fără întrerupere) se află semnul exclamării cu semnificaţia modificare de normă: ” + nonasertiv”, „+ nonbinar”, ”nonconformism”, „+ noncontact”, „noncontradicţie”, „+ nonesenţial”, „nonexistenţă”, „nonfigurativ”, „+ nonformal”, “+noninvaziv”, “nonprofit” „ + nonrăspuns”, “nonsens”, ,,!nonstop” (în dicţionarul anterior DOOM 2 scris «non-stop»), «+nonverbal”, “nonvaloare”, „nonviolenţă”. În acelaşi dicţionar apar legate prin cratimă cuvintele-titlu: non-eu < fr. non-moi, articulat non-eul, formaţie întâlnită în filosofie cu sensul „Ceea ce există în afara eului, ceea ce nu este eu”). De asemenea, există formaţia „non-UE” opusă formaţiei “pro-UE”
Există şi locuţiunea adverbială italiană „non troppo”, formaţie care se foloseşte în muzică prin care se indică modul de executare a unui fragment dintr-o compoziţie muzicală, cu sensul „nu prea repede” (allegro ma non troppo). Pentru a nu face confuzii, venim cu precizarea că sunt cuvinte- titlu împrumutate din limba franceză care nu se încadrează în tema tratată de noi: “nonşalanţă” (indiferenţă, degajare) < fr. „nonchalance” şi cuvântul “nonpareil” cu varianta “nonparel”< fr. „nonparaille”, termen folosit în tipografie.
Greşeli se observă şi în scrieri derivate cu prefixul „ex–” care exprimă o stare anterioară, „fost”. Tot în presă am întâlnit: „Cutărescu ex secretar de stat”, corect fiind „Cutărescu ex-secretar de stat”, Este, deci, corect: ex-premier, ex-preşedinte, ex-PSD etc. Dar derivatele cu prefixul „ex–” cu sensul ,,în afară”, se scriu într-un cuvânt: expatriere, „expatriat”, „exmatriculat”, „expectora”.
De asemenea, mai întâlnim în presă forma de plural a cuvântului „motto” scrisă greşit, baza legată prin cratimă cu desinenţa „–uri” (motto-uri), în loc de forma corectă prin ataşarea desinenţei la cuvântul de bază: „mottouri” ce dăinuie de peste şase decenii. Prin urmare avem ,,motto”, ,,-mottouri”; ,,mottoul”, ,,-mottourile”. Împrumutat din italiană, specialiştii au oscilat între scrierea cu grafia „moto” şi „motto”. În DOOM 3 se revine la scrierea cu „motto”, după cuvântul de origine din italiană. Probabil s-au gândit la a nu se face confuzie cu prefixoidul „moto”, element de compunere: “motocoasă”, „motocompresor” etc.
Constantin E. Ungureanu
