Limba noastră – CUM ESTE CORECT

Se observă numeroase greşeli, mai frecvente în limba vorbită decât în cea scrisă, în ceea ce priveşte formele articulate ale unor substantive şi adjective. Eroarea pleacă de la necunoaşterea formelor nearticulate de plural, iar atunci când cuvântul este supus articulării, desinenţa lui este modificată în mod nejustificativ. Aceasta are urmări şi asupra formei de genitiv-dativ, singular, la care persistă greşeala.

Cauzele sunt de ordin fonetic, prin fenomenul disimilării, adică prin modificarea unui sunet sub influenţa altui sunet dintr-o silabă apropiată şi tendinţa de închidere a vocalelor neaccentuate, şi de ordin morfologic, când se face analogie cu substantivele şi adjectivele cu pluralul în i, articulate cu –(i)le.

Substantivele grădină, pădure şi emisiune, la plural nearticulat au formele grădini, păduri şi emisiuni, deci la genitiv-dativ, articulat singular, corecte sunt formele: grădinii, pădurii, emisiunii (nu grădinei, pădurei, emisiunei).

Crainică şi victimă, la plural, nearticulat, fac crainice şi victime, articulat enclitic, plural, crainicele şi victimele (nu crainicile şi victimile).

Dorinţă şi suferinţă, la plural, nearticulat, au formele dorinţe şi suferinţe (nu dorinţi şi suferinţi); genitiv-dativ, singular, articulat: dorinţei şi suferinţei (nu dorinţii şi suferinţii).

Substantivul duzină (grup de 12 obiecte) are la plural, nearticulat duzini, (nu duzine), iar la genitiv-dativ în singular, articulat, duzinii.

Substantivul de genul feminin, ordine, articulat singular, ordinea, plural ordinile (mai rar folosit), la plural, nearticulat, face ordini, iar la genitiv-dativ, singular, articulat, ordinii (nu ordinei), pe când substantivul de genul neutru ordin, la plural, nearticulat, face ordine iar la plural, articulat, ordinele.

Dezordine are aceleaşi forme cu ordine: dezordini, genitiv-dativ, dezordinii (nu dezordinei).

Substantivul soră (grad de rudenie) are la plural, nearticulat, forma surori (surorile), iar la genitiv-dativ, singular surorii, pe când soră (infirmieră) la plural, nearticulat, tot surori, dar la genitiv-dativ, singular, articulat, sorei (nu surorii).

Vară (anotimp), nearticulat, plural, veri (articulat verile), iar la genitiv-dativ, verii, pe când vară (rudă), plural, nearticulat, face vere (articulat verele), genitiv-dativ, singular, articulat, verei.

Acelaşi fenomen se petrece şi în cazul adjectivelor.

Adjectivele clasică şi veşnică, la plural, nearticulat, au formele clasice şi veşnice, articulat, clasicele, veşnicele (nu clasicile, veşnicile).

Adjectivul drag, feminin, dragă, la plural, nearticulat, are aceeaşi formă pentru ambele genuri, copii dragi, fete dragi (nu drage); articulat enclitic-dragi (Dragii mei părinţi); dragile (nu dragele), dragile mele surori, genitiv-dativ dragii.

Vocativ nearticulat: drag, dragă (prieten drag; dragă prietene; dragă iubită; iubita mea dragă; dragile mele surori).

Dar cea mai frecventă greşeală, atât în limba vorbită, cât şi în cea scrisă, se petrece în cazul adjectivului ultimă (articulat, ultima), la plural nearticulat, face ultime, iar forma corectă pentru plural, articulat, este ultimele (nu ultimile); genitiv-dativ, singular, articulat, ultimei.

În limbajul politicienilor noştri, având ca principală caracteristică, stereotipia verbală, la mare vogă sunt cuvintele: credibilizare, decredibilizare, contribuitivitate, cu varianta contribuitate, forme neatestate de niciun dicţionar al limbii române.

În DOOM2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ultima ediţie), întâlnim următoarele forme: credibil şi credibilitate, prefixate ar fi decredibil şi decredibilitate; a contribui, contributiv şi contributoriu (ultimele două mai rar folosite, împrumutate din franceză, contribuţie. Prin urmare, credibilizare, decredibilizare, contributivitate (contribuitate) sunt incorecte.

Am întâlnit, în presă, flexiuni verbale ca: transversalizează, ficţionalizează, de la transversal şi ficţiune, inexistente în dicţionare, inclusiv în DOOM2.

Dacă toate aceste forme flexionare (tendinţa de a forma verbe cu sufixul -iza) vor fi adoptate de limbă, în prezent, incorecte, vom vedea, cert este că unele cuvinte, urmare a uzului tot mai frecvent, cum sunt a atenţiona şi a lectura, respinse la început, acum au primit certificat de atestare, deşi mai expresive erau ,,a atrage atenţia,, şi ,,a face lectură,,, a citi.

Viitorul alege.