Leptospiroza, numită şi “boala scăldatului”, este o boală infecţioasă acută, care se manifestă prin febră, intoxicaţie, dureri musculare, afectarea ficatului, rinichilor, sistemului nervos şi cardiovascular.
Leptospiroza se caracterizează printr-un polimorfism clinic pronunţat, fiind provocată de o bacterie din genul Leptospira, cu transmitere de la animal la om. Şobolanii, vitele, porcii sunt principala sursă de infecţie. Leptospirele se elimină prin urină, infectând solul, apa din ştranduri, bazine, dar şi produsele alimentare, produsele contaminate de rozătoarele bolnave sau produsele animaliere contaminate. Microbul pătrunde în organism prin piele, mucoasele nazale sau oculare, şi odată ajuns în corp se înmulţeşte şi trece în diverse organe. Boala începe cu frisoane, dureri de articulaţii, insomnie şi slăbiciune generală. Se manifestă prin apariţia icterului, pielea devenind galbenă. Perioada de incubaţie este de până la 20 de zile. Tratamentul se efectuează numai în spital, cu cât spitalizarea este mai precoce cu atât rezultatele tratamentului apar mai repede. Se interzice automedicaţia şi se recomandă maximă atenţie pentru că este posibil uneori ca boala să debuteze ca o viroză respiratorie sau o boală diareică.
Sfaturi pentru a evita îmbolnăvirea:
-Evită scăldatul în lacuri sau locuri care nu sunt special amenajate;
-Evită contactul prelungit cu apa;
-Pentru cei care muncesc în construcţii este recomandat să poarte cizme şi mănuşi de cauciuc;
-Nu lua medicamente fără prescripţie medicală, în cazul unor simptome de diaree sau viroză respiratorie;
-Spală-te pe mâini cât mai des, consumă apă îmbuteliată sau fiartă şi răcită;
-Păstrează igienic alimentele;
-Înainte de a consuma băuturi la cutie aceasta să fie spălată bine cu apă caldă.
Tratamentul indicat
Tratamentul cu antibiotice poate fi utilizat atât pentru formele uşoare de leptospiroză, dar mai ales pentru formele severe de boală; se recomandă ca odată stabilit diagnosticul de leptospiroză, tratamentul să fie iniţiat cât mai rapid cu putinţă. În cazurile severe de leptospiroză, se recomandă administrarea intravenoasă de penicilina G, amoxicilină, ampicilină sau eritromicină. În cazurile uşoare de îmbolnăvire, tratamentul cu administrare orală, s-a dovedit a fi destul de eficient – tetraciclină, doxicilină, ampicilină sau amoxicilină. Dozele de antibiotice sunt întotdeauna prescrise de medic.
Daniela Scafeş
