Sâmbătă, 20 iunie 2015, la Muzeul Județean «Alexandru Ștefulescu» din Municipiul Tg. Jiu a avut loc lansarea cărții: «22 iulie 1593 – ZI ISTORICĂ PENTRU ROMÂNI», scrisă de către juristul Ion M. Ungureanu, o lucrare-document, am putea spune, apărută recent la Editura «MĂIASTRA» din Târgu-Jiu!
Este o carte de referință în care neobositul și împătimitul autor detaliază cu acribia unui cercetător istoric prima confruntare a marelui Domnitor întregitor de neam și de țară, voievodul Mihai Viteazul, cu Imperiul Otoman, în lupta de la Asarlâk, în apropiere de Adamclisi, înainte ca acesta să fi ajuns Domnitorul Țării Românești, atunci când era doar Banul Craiovei. Să amintim că demersul domnului jurist este fundamentat în temeiul unui document care a fost scris de către Dimitrie Cantemir, Domnitorul Țării Moldovei!
O carte document care merită prezentată
În rândul celor prezenți, am remarcat interesul pentru această manifestare, fiind prezentă în sala de festivități și lume aleasă din elita intelectuală a Gorjului, auditoriul fiind captivat din momentul în care au fost ascultate mărturisirile autorului privitoare la motivele care l-au determinat să se aplece asupra unei asemenea teme incitante, începând cu pasiunea sa pentru istorie și culminând cu preocuparea de a studia documente privitoare la istoria localității natale, Orașul Țicleni, încă din vremea când a fost primar al Țicleniului, în deceniul opt al secolului trecut. Domnul jurist Ion M. 
Ungureanu, în mai multe scrisori primite din București, între 4 august 1976 și 13 noiembrie 1977 este înștiințat prin Doamna Aurica Brătuianu, pe atunci în vârstă de 93 de ani, că la Academia Română se află unele documente depuse de către soțul său, avocatul Brătuianu, unul dintre aceste documente referindu-se la o lucrare a lui Dimitrie Cantemir, scrisă în limba turcă și intitulată: «Carte despre primul război al Imperiului Otoman cu Mihai al românilor», tradusă în românește în 1926, an în care au început săpăturile în zona în care avusese loc lupta dintre români și turci. Căutările asidue în această zonă au culminat cu descoperirea în anul 1938 a steagului turcesc îngropat în pământul Dobrogei noastre. Așadar, juristul Ion M. Ungureanu a folosit adnotările despre confruntarea româno-turcă de la 22 iulie 1593 și a dat la iveală această carte document care merită prezentată.
«Această poveste aproape incredibilă care întotdeauna ne îndeamnă să medităm»
Să menționăm că în aprecierile la adresa autorului și a cărții sale, participanții au subliniat în intervențiile lor disponibilitatea autorului de a se apleca asupra evenimentelor și de a corela faptele petrecute în contextul sfârșitului de secol al XVI-lea. În acest sens, d-l prof. univ. dr. Ion Mocioi a evidențiat faptul că d-l jurist Ion M. Ungureanu este «un mare cugetător și un documentarist, un intelectual în contemporaneitatea noastră, fiindcă el apreciază fiecare amănunt din datele istorice și a avut ocazia fericită de a întâlni oamenii implicați în această problemă»! Domnul prof. univ. dr. Ion Popescu-Brădiceni a apreciat la superlativ faptul că domnul Ion M. Ungureanu ne dăruiește «această poveste aproape incredibilă care întotdeauna ne îndeamnă să medităm», iar pentru a ne convinge că meditația sa este deosebit de profundă și pertinentă, atractivă și seducătoare, distinsul cadru universitar a delectat auditoriul cu un minunat poem în care conchide: «Așa-s legendele dospite/ Ni-s hrană, dar nu sunt pierdute» (sic!!!). Minunat spus, domnule universitar! Doctorul Gheorghe Fometescu a prezentat cu verva sa cunoscută un punct de vedere care ne demonstrează că autorul cărții are «darul nepământean de a revărsa o sete nestăvilită de creație, aducând în actualitate o zi istorică ce ne face să vibrăm» de emoție.
Este vorba despre o carte «specială» în care autorul s-a implicat
Domnii profesori Ion Pința și Ion Priescu au depănat amintiri despre «istoria vie a vremilor trecute», domnul Dumitru Dănău a precizat că avem înaintea noastră «o lucrare detectivistă», iar domnii profesori Teodor Voicu și Constantin Ungureanu au arătat că avem suficiente motive să-l felicităm pe autor pentru că «și-a sacrificat multe zile pentru a evoca o zi din viața lui Mihai Viteazul», ceea ce nu înseamnă prea puțin lucru! Mai mult decât a evidenția o concluzie care se impune, venerabilul Domn Primar Titu Pânișoară, un adevărat «mecena» al condeiului gorjean, a punctat ideea că este vorba despre o carte «specială» în care autorul s-a implicat în sublinierea unor evenimente, «pentru a clarifica o problemă spinoasă» și care vorbește de la sine despre cel mai mare domnitor al poporului nostru, reperul esențial al istoriei noastre moderne!
Profesor, Vasile GOGONEA
