La 19 februarie 2015, când s-au împlinit 139 de ani de la naşterea marelui român Constantin Brâncuşi, în sala nou-primenită a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, a avut loc, în prezenţa mai multor oameni de cultură ai judeţului nostru, o întrunire, prilej cu care a fost lansată cartea „DEMIURGUL”, consacrată marelui sculptor, coautori fiind reputaţii scriitori Dumitru Dănău şi regretata profesoară Aurelia Găvănescu. Organizatori au fost Asociaţia Autorilor de Carte Gorjeni „Alexandru Doru Şerban” şi Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj.
Gazda manifestării, primitoare ca întotdeauna, D-na Director, Prof. Dr. Olimpia Bratu a salutat pe distinşii oaspeţi şi invitaţi, arătând că este o mare onoare a-l sărbători pe Brâncuşi.
D-l Ec. Victor Troacă, preşedintele amintitei asociaţii, a apreciat importanţa cărţii lansate, felicitând autorul prezent – D-l Dănău şi a precizat unele proiecte ale asociaţiei în cursul acestui an.
O amplă prezentare a lucrării a făcut-o D-l Vicepreşedinte al Asociaţiei, Ing. Titu Pânişoară, printre aletele, subliniind următoarele: „Demiurgul este un titlu semnificativ. Câteva cuvinte despre autori: Domnul Dumitru Dănău a venit pe lume la 10 mai 1937 în satul Câmpofeni, comuna Arcani. A absolvit şcoala primară în comuna natală, apoi a venit la Tg. Jiu unde a urmat Şcoala Pedagogică în perioada 1951 – 1955, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie. A urmat Facultatea de Filologie din Bucureşti şi Institutul de Informaţii de la Băneasa, specializându-se timp de trei ani în limba germană.
Şi-a întemeiat o familie şi are doi băieţi. Din păcate, Distinsa Dumnealui Soţie a decedat, de curând.
Profesoara Aurelia Găvănescu s-a născut în fosta comună Corneşti, actualmente Băleşti. Profesoară de limba şi literatura română. A trăit peste 90 de ani şi a scris multe poezii, având un talent deosebit.
Domnul Dumitru Dănău a ţinut legătura cu meleagurile natale, iar, după ieşirea la pensie, a revenit în satul Câmpofeni, unde şi-a desfăşurat şi îşi desfăşoară activitatea, precum şi în cadrul asociaţiei noastre.
Distins cărturar, D-l Dumitru Dănău ne-a surprins plăcut de fiecare dată când a venit cu o nouă lucrare a Domniei Sale.
Până în prezent, Dumnealui a scris şi a publicat următoarele lucrări:
– „Opriţi Timpul !” (1983);
– „Comandouri antiteroriste” (1985);
– „Biografie de împrumut”;
– „Spini şi flori” (2004);
– „Poeţi de pe Jaleş” (2007);
– „Migraţie în Azur” (2008);
– „Euharistii”;
– „Cu moartea pre moarte călcând”;
– „Glume la masa tăcerii”, în colaborare cu D-l Marian Dobreanu şi tradusă în limba germană;
– „Culoarele focului” (2010);
– „Poeţi din Gorj”, (cu traducere în limba germană);
– „Comoara din legendă”;
– „Orgoliul frumosului”;
– „Piatra de hotar” şi,
– Cartea pe care o lansează astăzi – „Demiurgul”.
Prima filă începe cu punerea în temă a celui care ia pentru prima oară în mână această carte, de unde află ce reprezintă Hobiţa, data când a venit pe lume – 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae-Radu şi a Mariei Brâncuşi, drumul pe care l-a parcurs până a ajuns la Paris, faptul că la 11 ani fuge de-acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde, numai în patru ani, în loc de cinci, absolveşte Şcoala de Arte şi Meserii de unde trece imediat la Şcoala de Bele Arte din Bucureşti, de unde în 1904 a plecat, pe jos, la Paris, unde lucrează mai întâi în atelierul renumitului August Rodin. În 1914 are prima expoziţie personală, la New York, după care urmează cea mai prolifică etapă a creaţiei sale. Moare la vârsta de 81 de ani, la Paris.
A creat 204 lucrări dintre care foarte puţine se mai află în ţară la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti.
Apoi, începând cu pag. 3, autorii fac o serie de precizări despre cartea lor, folosind o serie de cuvinte în titlul „Prevenire”, şi anume: volumul supus atenţiei noastre nu e decât un fel de lucrare, apoi îl numesc „înjghebarea de faţă” care este un omagiu a doi autori de poeme de pe Jaleşul prin care sau peste care a trecut din copilărie până în 1938, de mai multe ori, Titanul. În continuare, autorii fac menţiunea că, lucrarea lor cuprinde exerciţii omagiale ale lor, care îşi au izvorul într-o piatră de aur: sufletul în care a pătruns esenţa geniului lui Brâncuşi. Autorii numesc lucrarea „Micul nostru colaj”.
Din cele menţionate în „Prevenire”, reiese că, autorii sunt două personalităţi modeste prin comportamentul lor, dar, în acelaşi timp, foarte talentate, care au reuşit să realizeze o lucrare minunată – „Demiurgul”.
În paginile acestei cărţi sunt peste 30 de creaţii ale Domnului Dănău (versuri) şi un număr important de articole, un număr important de versuri ale profesoarei Aurelia Găvănescu, un semnal editorial în ziarul „Gorjeanul”, semnat de D-l Prof Ion Popescu Brădiceni, iar pe ultima copertă „Extrase din Aforismele lui Brâncuşi” de Constantin Zărnescu.
Cartea se bucură şi de imagini foto bine ralizate la Editura „Măiastra” Târgu-Jiu.
Pentru această lucrare, autorii merită admiraţia noastră.
Pentru frumuseţea versurilor vă rog să-mi permiteţi să citesc câteva….”.
Domnul Florian Saioc, reputat poet, a scos în evidenţă importanţa momentului aniversar marcat şi de lansarea acestei cărţi şi a propus ca, în viitor, să fie organizată o întâlnire evocatoare a coautoarei, regretata profesoară Aurelia Găvănescu, iar ilustraţiile ar fi de dorit să fie color.
Domnul Prof. Vasile Ponea a evocat personalitatea de excepţie a Demiurgului, apreciind cartea lansată, adresând felicitările, cuvenite.
D-l Prof. Ion Trăncău, cu umorul său bine-cunoscut, a elogiat spiritul gorjenesc, făcând ample referiri la creaţiile D-lui Dumitru Dănău.
D-l Dr. Doru Fometescu a apreciat cartea lansată şi eforturile autorilor, cu rezonanţe de urmat în cultura gorjeană.
D-l Marian Dobreanu, prin catrenele sale prezentate, adresate unor vorbitori, a smuls multe zâmbete aprobatoare.
De asemenea, inegalabilul, D-l Geo Filiş, în versuri plăcut ascultate şi gustate de auditori, a completat „sarea şi piperul” întâlnirii.
D-l Prof. Constantin E Ungureanu relevă că, titlul cărţii este semnificativ, venind cu aprecieri din partea lui Geo Bogza despre celebrul sculptor: „Este nu numai un sculptor, este nu numai un profet, nu numai un artist de geniu. Este un Demiurg.”
Apreciază modul cum cei doi autori au structurat această carte, presărată cu citate din diferiţi brâncuşiologi şi versuri proprii.
Autorul Dumitru Dănău foloseşte şi procedee specifice poeziei moderne, de avangardă, prin folosirea unor pictograme, în care ritmurile muzicale sunt înlocuite prin spaţialitatea plastică, iar versul liber devine un vers spaţial. Sunt procedee specifice poeziei postmoderne franceze(Mallarme, Apollinaire) şi generaţiei de poeţi români din anii optzeci.
Vorbitorul se referă în continuare la încărcătura simbolică a pietrei, relaţia dintre piatră şi suflet, piatra brută căzută din cer, desacralizată de cei care o cioplesc. Piatra reprezintă un simbol al vieţii statice, pe când copacul este un simbol al vieţii dinamice, de asemenea, piatra brută e un simbol al libertăţii, iar piatra cioplită e un simbol al robiei, al muncii. Pentru că autorul realizează mai multe similitudini între Brâncuşi şi Eminescu, D-l Prof. Ungureanu citează nişte versuri din Eminescu cu referire la piatra de hotar. „Eu privesc şi tot privesc/ La vreo piatră ce însemnă a istoriei hotară.”
Cartea conţine o iconografie bogată şi este plasată la locul potrivit, având în vedere tematica de referinţă.
Se remarcă talentul de buni versificatori al celor doi autori şi apreciază faptul că, D-l Dumitru Dănău este un autentic intelectual, cu o permanentă conştiinţă verticală şi exemplară.
Juristul Ion M Ungureanu a remarcat permanenta actualitate a ideilor sensibile exprimate în poezia autorului „Piatra de hotar”, mai ales cea referitoare ca „piatra de hotar să nu mai fie graniţă de sânge”, cu referire la ce se întâmplă în prezent la răsărit de ţara noastră.
Totodată, a redat dialogul dintre Brâncuşi şi Natalia, din piesa de teatru „Pasărea de aur- Infinitul Brâncuşi”, în scenariul lui Valeriu Butulescu:
„Brâncuşi: – „Piatra mea de hotar nu desparte nimic. Ea îndeamnă la înfrăţire. Ordinea înseamnă geometrie. Să nu-ţi fie teamă de linia dreaptă, Natalia. Muchia este esenţa a două plane…Locul unde năzuinţele lor se contopesc…. Dreapta este imperativă. N-ai de ales !. Spre infinit, înainte…”
Natalia: „- Ca să continuaţi şcoala v-aţi vândut pământul ?.”
Brâncuşi: „- I-am dat lui Grigore partea mea de moştenire. Două hectare. Am primit în schimb Europa de Vest, şi America. Bună afacere !”
Natalia: „ – Sărutul reprezintă o fascinaţie neolitică .”
Brâncuşi: „ – Arta primitivă era pură.. Artiştii lucrau din plăcere, nu la comanda unor ministere. Natura era singurul lor dascăl. Nu apăruseră criticii, nici academiile…”
Brâncuşi: „ – Piatra nu cedează uşor. E încăpăţânată. Vrea să fie mângâiată îndelung, ca o femeie….Sculptorul trebuie să lovească blând, cu măsură. Avea dreptate neamţul acela, Nietzche. Se poate face filozofie cu ciocanul….”
În final, autorul prezent, D-l Dumitru Dănău aduce mulţumiri celor veniţi în număr mare, cu prilejul lansării cărţii, vorbitorilor care au făcut aprecieri.
Cum Brâncuşi s-a inspirat mult din viaţa de la ţară şi mai ales de la natură, D-l Dănău insistă asupra unor obiecte modelate de natură, mai ales de cele găsite, după ce au fost tăvălite şi lustruite în vadul Jaleşului şi anume: „măcăleandrul Jaleşului”, „Şarpele casei”, „Cisma”, „Cerbul cu ochi de piatră” şi altele, toate creaţii ale naturii, pe care le păstrează alături de colecţia obiectelor, în mare parte din lemn, moştenite cu evlavie, de la străbunii săi, din mai multe generaţii.
A scos în evidenţă motivele care l-au determinat să se aproprie mai mult de Brâncuşi , prin studiile sale, revoltat că în timp ce era elev şi se deplasa cu ceilalţi colegi însoţiţi de profesori la grădina Şcolii Normale, aflată în imediata vecinătate a Coloanei Infinitului, nimeni nu le-a vorbit despre semnificaţia acestei capodopere.
De asemena, oficialităţile gorjene au fost surprinse când unii vizitatori din Cehoslovacia şi din alte ţări, se interesau de cele create de Brâncuşi la Tg.Jiu, ceea ce a trezit tot mai mult interesul pentru cunoaşterea operelor Titanului.
Evident că, de la o astfel de manifestare, pleci cu o stare de spirit mai bună, cu mândria că Gorjul este locul de obârşie al Demiurgului.
Jurist, Ion M Ungureanu-Ţicleni
