La pas pe Jiul de Sus – Tărâm de legende prin Țara de piatră (2)

1147

Dâlma Cucutelor, fenomenul cel mai reprezentativ din perimetrul Şuşiţa Seacă, s-a format cu mult timp în urmă prin acţiunea de erodare a Şuşiţei Seci, precum şi a pârâului Valea Seacă. Cursurile acestora au fost drenate în final pe un curs subteran ce are şi scurte apariţii la suprafată. Creasta Dâlmei Cucutelor însoţeşte cheile pe o lungime de mai bine de 3 km constituind versantul vestic. Acesta este format cu preponderență din calcare puternic carstificate cu o mare varietate de fenomene specifice (cleanţuri, abrupturi, lapiezuri, peşteri şi avene). Se cuvine să amintim aici cele mai spectaculoase forme carstice: Bidăroaia din Dîlma Cucutelor (-22m), avenul I (-12m), avenul F (-37m), precum şi Avenul Perseverenţei din Bordul Dobriţei (-88m). Dîlma Cucutelor poate fi parcursă parţial sau integral cu atenţionarea că accesul în avene va fi efectuat numai cu echipament potrivit şi dublat de solide cunoştinţe legate de alpinismul subteran.
Cheile Sohodolului se întind pe o distanţă de aprox. 12 km între Poiana Contului şi comuna Runcu. Acestea pot fi împărţite în trei sectoare: Cheile Runcului, Cheile Vidrei şi Cheile Pătrunsa. Împărţirea este rezultatul configuraţiei geologice unde calcarele care ocupă cea mai mare parte sunt întrerupte de două ori de bare de şisturi cristaline şi granituri. Calcarele predominante în acest perimetru prezintă o mare permeabilitate carstică datorită unui sistem bine dezvoltat de fisuri, canale, peşteri şi avene, formate în urma unui îndelungat proces de dizolvare. Prin acest adevărat labirint subteran, apele se infiltrează cu uşurinţă dând naştere la o multitudine de fenomene carstice. În alte cazuri, apa se înmagazinează în golurile subterane şi iese la suprafaţă sub forma unor izbucuri din care unele cu debite importante. Cele mai cunoscute din acest perimetru sunt câmpurile de lapiezuri (formaţiuni carstice de suprafaţă ce au luat naștere prin coroziune pe roci carstificabile), avenele din acest perimetru (din care două deţin recorduri naţionale la cea mai mare stalacmită – 10m, precum şi cel mai mare puţ vertical – 122m), cele două tuneluri ovoidale ce formează Nările (de 76, respectiv 57 m), peştera Gîrla Vacii ce prezintă un foarte rar fenomen de difluenţă subterană şi, nu în ultimul rând, Inelul de Piatră sau Inelul Domniţei cum mai este cunoscut, o adevărată emblemă a Sohodolului asupra originii sale fiind făcute şi în ziua de azi o multitudine de presupuneri, unele dintre acestea de-a dreptul hilare.
Nu trebuie omisă din această enumerare Izvoarele Cernei, aflate pe teritoriul judeţului nostru, cea mai puternică sursă carstică din România, cu un debit ce variază între 3.000 – 10.000litri/sec. şi unde iarăşi ca o curiozitate temperatura apei este constantă (6,8 grade C) indiferent de anotimp, ce face ca nici în iernile cele mai geroase să nu îngheţe oferind un peisaj aproape ireal. Şi aici trebuie menţionat faptul că, în urma cercetărilor hidrospeologilor, apele izvoarelor îşi au originea tocmai în Retezatul Mic într-un perimetru carstic numit Scorota-Soarbele. Cercetările făcute cu ajutorul trasorilor clasici şi speciali au scos în evidenţă faptul că traseul subteran Soarbele-Izvoarele Cernei este cea mai lungă străpungere hidrologică subterană determinată până la ora actuală în România.
Ultima, dar nu cea din urmă, este zona cuprinsă între văile Motrului Sec şi ale Motrului Mare, unde se dezvoltă complexul carstic Muşetoaia care se întinde către miazănoapte până în apropierea Pietrei Mari a Cloşaniului. Pe aceste locuri poate fi admirată o mare varietate a formelor şi fenomenelor carstice constând în câmpuri de doline, cleanţuri, abrupturi, peşteri şi avene. Cele mai cunoscute sunt peşterile Martel şi Lazului.
Având în vedere că perimetrele carstice sunt dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul nostru, cu toate consecinţele legate de degradarea peisajului ambiental, printr-un turism civilizat în deplină armonie cu mediul ambiant, aceste zone de o frumuseţe aparte vor putea continua să ne încânte şi pe viitor prin bogăţia fenomenelor carstice şi a diversităţii lor biologice.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here