Meşteşugurile tradiţionale care încă se mai păstrează în judeţul nostru au fost aduse în atenţia oamenilor prin intermediul unei ample expoziţii de artă populară. Arta lemnului, olăritul, ţesăturile, împletiturile şi multe altele nu se vor pierde în Gorj cât încă vor mai fi meşterii populari autohtoni, unii dintre cei mai valoroşi din ţară.
„Artă şi meşteşug” este o expoziţie vernisată luni la Muzeul Judeţean Gorj şi care va fi deschisă publicului toată această săptămână. „Expoziţia de faţă se vrea şi chiar este o veritabilă şi obiectivă radiografie a realităţilor – bune şi rele – din lumea creatorilor de frumos tradiţional din Ţara Jiului de Sus”, a declarat Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă. Meşterii populari care au expus truda propriilor mâini fac parte din secţiile externe ale Şcolii Populare şi învaţă tinerii să nu lase tradiţia să moară. Nu mai puţin de 17 meşteri populari din tot judeţul au răspuns afirmativ invitaţiei şi au reunit, într-o expoziţie, tot ce avem mai bun de la strămoşii noştri. Două săli au fost puse la dispoziţia expoziţiei, aproximativ un sfert dintre exponatele pe care meşterii le aduseseră nu au avut, însă, loc.
Meşteri din tot judeţul
Maria Dinoiu – Polovragi – ţesături, Ion Retezeanu – Târgu-Jiu – olărit, Valentina Gheorghe – Bălăneşti – ţesături, Nicolae Guţă – Bumbeşti-Jiu – arta lemnului, Filomela Tiştere – Sohodol, Tismana – ţesături, Nicolae Văideanu – Peştişani – arta lemnului, Ileana Tudorescu – Peştişani – ţesături, Ion Roşu – Polovragi – împletituri şi arta lemnului, Elena Popescu – Teleşti – ţesături, Liliana Mischie – Teleşti – broderie, Ionel Traian – Târgu-Cărbuneşti – machete artistice, Ştefan Popescu – Târgu-Jiu – creator de instrumente muzicale, Maria Drumen şi Mihaela Văcariu – Topeşti – cusături şi ţesături tradiţionale, Ion Popescu – Curtişoara – arta lemnului, Mircea Puiu – Crasna – arta lemnului şi Elisabeta Onea – Polovragi – cusături tradiţionale, sunt cei 17 meşteri populari gorjeni care activează în cadrul Şcolii Populare de Artă şi care au expus la Muzeul de istorie şi arheologie.Cursuri gratuite
„Am reuşit să facem o expoziţie văzută ca un pariu cu eternitatea şi în ciuda tuturor răuvoitorilor, la Gorj arta populară are viitor”, a mai spus Gârbaciu. Arta populară nu este un gen de artă foarte des întâlnit, mulţi întorcând spatele valorilor culturale naţionale, nu este „cool” să coşi, să ţeşi sau să împleteşti, dar totuşi există şi tineri care simt frumuseţea lucrurilor simple, făcute cu mâinile, precum şi senzaţia pe care acest gen de activitate ţi-o dă. Ce poate fi mai frumos şi mai înălţător decât să dai formă frumoasă şi utilă lemnului sau lânii, lucrurilor brute pe care le găseşti în natură? Pentru ca aceste activităţi să nu fie uitate şi copiii să fie atraşi, la Şcoala Populară de Artă cursurile sunt gratuite la meşteşugurile tradiţionale. „A fost primul lucru pe care l-am făcut ca director. Niciun copil, mai ales de la ţară, nu vine să dea bani să înveţe să coase”, a completat Gârbaciu.
Dorina CIOPLEA
