La Editura C.J.C.P.C.T. – Gorj: „Monografia Comunei Aninoasa” de prof. Virgil Cercelaru

309

Între oamenii de cultură din Aninoasa de azi, numele profesorului Virgil Cercelaru este îndeobște cunoscut, atât printr-o îndelungată prestație în învățământ, cât și printr-o nestinsă pasiune de documentarist. Investigând aproape toate documentele de interes istoric și cultural referitoare la locurile, oamenii și tradițiile meleagurilor natale de pe Valea Gilortului, dl Cercelaru s-a dovedit o personalitate de prim-plan în cercetarea multidisciplinară a vieții social-culturale a localităților ce compun frumoasa comună, în care el însuși a descoperit urme ale locuirii omului încă din cele mai vechi timpuri, adică din „epoca primitivă”.

„Urmele satului Aninoasa se pierd în preistorie”, scrie monografistul, evidențiind totodată „unele descoperiri arheologice întâmplătoare și problematica continuității populației pe teritoriul actual al comunei”. Deși nu lipsesc destule vestigii din epoca daco-romană, „așezarea contemporană, formată încă din feudalismul timpuriu, este menționată documentar pentru prima dată la 30 mai 1610”, într-un document emis la București de cancelaria lui Radu voievod, domnitor al Țării Românești și nepot al răposatului Basarab-voievod. Și de aici la numele viitorului domnitor pașoptist Gheorghe Bibescu, atestat cu origini gorjene pe aceste meleaguri cu vreo două secole în urmă, este o întreagă istorie, în care salba de sate de pe Valea Gilortuluie a cunoscut o viață pașnică, dominată de o economie naturală și de schimb, dezvoltând totodată o bogată cultură populară cu un anumit specific al locului, dar rezonând în deplin acord cu spiritualitatea românească.
Urmărită de-a lungul marilor evenimente din ultimele două secole, viața aninoșenilor nu a fost una izolată de apirațiile mai generale ale societății românești. Ecourile revoluției lui Tudor Vladimirescu, ale revoluției pașoptiste, precum și reformele lui Al. I. Cuza s-au făcut simțite și aici, așa cum în marile războaie (1877-78, 1916-18, 1941-44) Aninoasa și-a adus tributul de sânge pentru libertate socială și independență națională. Nici în vremurile mai noi, postbelice, viața aninoșenilor nu a rămas în anonimat, dimpotrivă, ritmul prefacerilor social-culturale și economice s-a simțit din plin, cu câștigurile dar și cu neîmplinirile respective.
După încercarea monografică a învățătorului Gr. N. Popescu din 1903 și monografia propriu-zisă a înv. Ilie Iscrulescu publicată în anul 1935 (care era una din primele monografii din județ și chiar din țară, mult apreciată de sociologul Dimitrie Gusti), iată,- acum, în 2012, Aninoasa are o solidă «carte de identitate» datorată vrednicului de laudă profesor și documentarist Virgil Cercelaru.
Apărută recent în Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Monografia Comunei Aninoasa este o lucrare de abundentă (și devălmașă) informație arheologică, istorică, geografică, etnografică, folclorică, sociologică, economică, culturală… Remarcabilă este secțiunea «Mărturiile localnicilor» (pp. 75-146), dar și «Practica obiceiurilor și poezia lor» (pp.156-263), ori partea în care autorul reproduce, la un secol de la prima încercare, «Monografia comunei rurale Bibescii – Gorjiu» a înv. Gr. N. Popescu (pp. 263-276). În paralel putea fi reprodusă și «Monografia comunei Aninoasa, județul Gorj, culeasă de Il. Iscrulescu învățător, cuprinzând: descrierea geografică, istorică, economică, culturală, etnică și folklor, cu clișee în text”, tipărită la „Ramuri” – Craiova, în 1935. Deși nu o citează, cercetătorul o folosește, augmentând-o, nelipsindu-i, desigur, acest «model» al vrednicului înaintaș. Monografistul se dovedește totodată un foarte bun cunoscător al tradițiilor locale, ba chiar un inspirat culegător de folclor din zonă, practicând totodată cercetarea și ancheta de teren.
Nu putem încheia prezentarea de față fără a menționa câteva din «Personalitățile aninoșene», menționate într-o tabelă aparte, precum Dobre Ionescu (consilier în primul consiliu județean), Stan Grigore Tauru (luptător în Dealul Spirii la 13 septembrie 1848), înv. Ilie Stănescu (luptător pentru Marea Unire), înv. Ilie Iscrulescu (primul monografist), înv. Ilie Bădescu (inspector județean la Învățământ și Cultură), înv. Maria M. Jianu (publicist și comandant-străjer), ec. Ion I. Bobină (editor-comerciant și colecționar de artă), Iulius Țundrea (publicist, scriitor, redactor la Radiodifuziunea Română), Elis Bușneag (critic, editor și redactor la «Secolul XX»), Marin Gh. Jianu (ministru de interne sub Gh. Gheorghiu-Dej), Ilie Văduva (ministru în perioada 1985-1989, dar și sub Convenția Democratică, 1996-1998), generalul de brigadă Iscrulescu D. Nicolae (un demn slujitor al justiției militare), frații George și Ilie Dulcu (profesori, traducători, cercetători și fondatori ai Editurii RAM-Aninoasa, Gorj, 1934-1940, proiect cultural de pionierat în România interbelică).
Alături de acești bravi fii ai Aninoasei va dăinui, desigur, și numele profesorului-cercetător Virgiliu Cercelaru.
Zenovie Cârlugea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here