Vineri, 22 februarie, la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”(CNEC) a avut loc lansarea monografiei „ECATERINA TEODOROIU” (Ed. Academica Brâncuşi) a neobositului scriitor gorjean, prof. univ. dr. Ion Mocioi.
Invitat să le vorbească elevilor despre viaţa şi faptele de eroism ale Cătălinei de la Jiu, autorul a evocat biografia zbuciumată a acestei fiice a Gorjului care a dorit din tot sufletul să-şi aducă prinosul de recunoştinţă şi jertfă pe altarul dragostei de ţară, mai întâi în calitate de cercetaşă, apoi ca soră medicală şi, în sfârşit, ca luptătoare în primele linii ale frontului, în campaniile purtate de armata română în Primul Război Mondial. Răsplătită cu diferite distincţii militare şi ridicată la gradul de sublocotenent, Eroina de la Jiu a luptat în fruntea plutonului de infanterie încredinţat, bucurându-se de încredere şi înţelegere atât din partea subordonaţilor cât şi a comandanţilor săi. A căzut eroic la 22 august 1917 în bătălia de la Varniţa şi Muncelu, pe frontul de la Mărăşeşti, fiind răpusă de gloanţele armatei germano-austro-ungare. A fost înmormântată în satul Poieni, comuna Fitioneşti – Vrancea, osemintele fiindu-i aduse la Târgu-Jiu peste patru ani, în iunie 1921, odată cu sărbătorirea Centenarului Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, un alt simbol al eroismului gorjenesc.
Toate aceste aspecte, dar şi altele privind mai dreapta preţuire şi cinstire a Ecaterinei Teodoroiu au fost evocate de distinsul invitat, amintind tineretului studios că viaţa acestei eroine constituie un «model», o pildă destul de grăitoare despre ceea ce înseamnă dăruire, sacrificiu, iubire de patrie. Nu întâmplător, Liceului de Fete din Târgu-Jiu i-a fost atribuit numele Eroinei de la Jiu, încă din februarie 1937 prin Decret Regal, instituţia aceasta dovedindu-se de-a lungul timpului, ca şi cealaltă ce poartă numele Eroului din Vladimirii Gorjului, un reper fundamental pe harta învăţământului şi culturii gorjene de ieri şi de azi.
Aflată la a treia ediţie revăzută şi mult îmbunătăţită, – prima fiind tipărită la Editura «Scrisul Românesc» în 1981, – monografia dlui Ion Mocioi se constituie într-un documentar de excepţie, căci, investigând cât mai multe arhive locale şi naţionale, autorul aduce în pagină nu numai un bogat material documentar dar şi o iconografie de multe ori inedită, menită a statua în conştiinţa publică imaginea eroinei pe care domnia sa o consideră o Jeanna d’Arc a istoriei noastre.
Un moment la fel de interesant l-a constituit evocarea împrejurărilor în care a fost ridicat în 1936 Mausoleul din Piaţa Catedralei târgujiene (pozitia 474, codul GJ-III-m-B-09469, Lista Monumentelor Istorice), realizat din travertin italian de către Miliţa Petraşcu, ucenica lui Constantin Brâncuşi, la recomandarea făcută de acesta Arethiei Tătărescu, preşedinta Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene (care, în anii următori, 1937-38, îl va determina pe marele artist să realizeze monumentul dedicat eroismului gorjenesc din Primul Război Mondial, adică celebrul Ansamblu sculptural care a făcut cunoscut în lume Târgu-Jiul şi Gorjul ). Sau Casa memorială «Ecaterina Teodoroiu», pe care tot Arethia Tătărescu, Marea Doamnă a Gorjului interbelic, a organizat-o ca muzeu, sub auspiciile Ligii Femeilor Gorjene(1938).
Alături de Mausoleul închinat Eroinei de la Jiu, există în întreaga ţară, în spaţiu public, opere de artă menite a cinsti pilda eroismului şi amintirea jertfei pe câmpul de bătaie, la Slatina (Dumitru Măţăoanu, 1925), la Brăila (Vasile Ionescu-Varo, 1928), la Tişiţa (Oscar Han, 1934), la Azuga (Ioan Iordănescu, 1937), la Muncelu-Străoane, pe drumul către Soveja (D. Iliescu, 1972), la Târgu-Jiu (Iulia Oniţă, 1978), pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti (Florin Musta, 1994).
Se cuvine să amintim şi portretul în mărime naturală, realizat în ulei, de renumitul pictor gorjean Iosif Keber, păstrat la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” sau bustul, tot în mărime naturală, în ghips, din aceeaşi locaţie.
Ne permitem cu acest prilej să facem şi o propunere: realizarea (prin concurs organizat de Primăria Târgu-Jiu şi Filiala Gorj a U.A.P.) a unei opere figurative care nu şi-ar avea o mai potrivită amplasare decât în scuarul din faţa colegiului înnobilat cu patronatul onomastic al neuitatei eroine.
Prof. dr. Zenovie CÂRLUGEA
