La aniversară – Doamnei Sorana Georgescu-Gorjan, cu dragoste şi recunoştinţă

153

sorana georgescuCe poate să fie mai frumos şi cu câştig, pe viaţă, în portofoliul spiritual al unui om, decât faptul de a fi contemporan şi de a fi avut posibilitatea de a studia cărţile şi lucrările, nu puţine la număr, ale unei cercetătoare în domeniul brâncuşiologiei, de a fi în preajma sa de mai multe ori şi de a-i asculta prelegerile, aşa cum am avut eu ocazia să o cunosc pe doamna Sorana Georgescu-Gorjan. Şi sper să mai am, în continuare, încă multe ocazii infinite de acest fel.

Iată, în data de 1 martie anul acesta, ziua când Primăvara ne cântă la uşă cu un clinchet de ghiocei, Doamna Sorana împlineşte un frumos şi fructuos număr de ani. Merită cu prisosinţă să-i dorim ani mulţi şi sănătoşi! După cum se cunoaşte, iar pentru cei care nu ştiu încă, este bine să le reamintim, că cercetătoarea în domeniul brâncuşiologiei, Sorana Georgescu-Gorjan este fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan care, cu profesionalism, a transpus în practică gândirea artistică de geniu a prietenului său Constantin Brâncuşi, pentru realizarea celei de-a Opta Minuni a Lumii, Coloana Infinită la Târgu Jiu. Ne bucurăm că anul trecut, în anul 2011, după o cascadă de ghinioane – auzi să-i moară editorul cărţii imediat ce i s-au tipărit numai vreo zece exemplare! (cartea trebuia şi a fost lansată la Târgul de Carte Gaudeamus, dar într-un număr restrâns de exemplare) i-a apărut carte, o adevărată lucrare ştiinţifică, Aşa grăit-a Brâncuşi. Este o lucrare trilingvă, ROMÂNĂ, engleză şi franceză, tipărită de această dată la Editura-Fundaţia Scrisul Românesc, din Craiova, unde director este scriitorul şi criticul literar Florea Firan. Felicitări, maestre! Eu nu am încă această ultimă carte a Soranei, dar o ştiu din manuscris. De-abia aştept să ajung la Centrul Brâncuşi din Târgu Jiu, unde am aflat că încă se mai află, ca s-o cumpăr. Nu un exemplar, ci mai multe pentru a le mai face cadou şi prietenilor învolburaţi în spirit de opera aforistică a marelui Brâncuşi. Bine ar fi, dar nu cred că după această muncă sisifică de cercetare, nu numai la Biblioteca Academiei, a d-nei Sorana, s-ar mai putea descoperi vreun aforism de-al lui Brâncuşi. Ne simţim prinşi în frumoasa competiţie de editare a aforismelor brâncuşiene, deschizător de drum fiind, încă din anul 1980, cu prima ediţie, un alt deosebit brâncuşiolog, scriitorul Constantin Zărnescu, care a scos, până acum, 5 ediţii, şi piaţa bibliofililor încă le mai cere şi caută. Ca dovadă că Brâncuşi se vinde, nu numai ca sculptor, ci şi ca filosof al cuvântului. Zărnescu a avut rarisima ocazie – şi mă bucur – că prefaţa cărţii sale a fost făcută de scriitorul Marin Sorescu, cu un titlu pe măsura cărţii: „Proverbe la Masa Tăcerii”.

Prof. Ştefan Stăiculescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here