Spre lauda sa, autorul superbei apariţii editoriale „Contribuţii la Istoria Gorjului”, dr. Cornel Şomâcu, apreciat dascăl al Colegiului Tehnic „General Gheorghe Magheru”, şi-a ales drept motto un aforism al genialului gorjean Constantin Brâncuşi: „Lucrurile nu sunt greu de făcut.
Ceea ce este cu adevărat greu, este de a ne pune în starea de a le face.” Iar prolificul autor nu este la prima carte de istorie, actuala fiind una dintre cele mai grozave recidive ale domniei sale. În Introducere, cu modestie, recunoaşte că nu a făcut altceva decât să reunească sub aceleaşi coperte o seamă de studii şi cercetări ce-i aparţin şi care-au mai văzut lumina tiparului în publicaţii ce apar în capitala Ţării lui Brâncuşi.
Firesc, toate capitolele tomului au legătură cu istoria Gorjului, lucrarea fiind apărută sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj. Şi numai dacă am enumera ilustraţia copertei de gardă: portretul lui Tudor Vladimirescu (pictură de Th. Aman), portretul lui Gheorghe Magheru (pictură de Gh. Tattarescu) şi Mănăstirea Tismana( ilustraţie de la 1902)şi ne dăm seama de o ierarhizare a importanţei celor trei teme în cadrul lucrării.
Nu ne-am propus decât o trecere în revistă aproape neselectivă a întregului cuprins al cărţii ce se citeşte cu mare plăcere. În anul 2011, când se împlinesc „190 de ani de la revoluţia românească condusă de Tudor Vladimirescu”, cum se intitulează capitolul al II-lea al lucrării, era normal ca o mare parte să-i fie dedicată omagial şi cu toate cele ale eruditului cercetător dr. Cornel Şomâcu a prezentării personalităţii şi importanţei sale în istoria neamului a Domnului Tudor din Vladimiri, de Gorj. Cu amănunte şi documente mai puţin cunoscute, dar şi cu precizarea că „Textul Proclamaţiei de la Padeş poate fi şi astăzi citit în arhivele gorjene”. Se înţelege, printre rânduri, că textele proclamaţiilor de la Padeş şi de la Islaz sunt atât de actuale, încât România „dodoloaţă”, cum parcă-i spunea Lucian Blaga, ar avea nevoie de un nou Domn Tudor în anii aceştia.
Alte importante capitole se referă la „Mănăstirea Tismana în Istoria Gorjului”, „Familia boierilor Magheri în Istoria Gorjului”, „Ion Ghica şi opera sa nemuritoare”, „războiul de Independenţă văzut de un norvegian prieten cu Romulus Magheru”. Despre această lucrare, pe care vă invităm s-o căutaţi spre o benefică lectură în biblioteci şi librării, s-a exprimat un Prof. dr. Gheorghe Nichifor, vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, care, între altele afirma: „Inspirată ca tematică, îndrăzneaţă în abordarea structurii, cartea ne conduce pe nesimţite dintr-o zonă ideatică în alta, subsumându-se în chip fericit conceptului „altfel de istorie”, din ce în ce mai prezent în istoriografia recentă.”
Ion Predoşanu
