A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul s-a întâmplat pe vremea Patriarhului Ignatie şi este prăznuită în calendarul ortodox la data de 25 mai, deci, mâine, sâmbătă, 25 mai 2024, ne gândim cu evlavie şi cu adâncă smerenie la acest lucru şi ne închinăm la icoana sfântului din bisericile noastre. Uciderea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a făcut din porunca tetrarhului Irod Antipa care conducea Galileea și Pereea (4 î.Hr. – 39 d.Hr), fiul regelui Irod cel Mare. Acesta s-a căsătorit cu soția fratelui său, Irodiada, fapt pentru care a fost aspru mustrat în mod public de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Cinstitul cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a fost îngropat de Irodiada într-un loc ascuns din curtea palatului său şi nu știa despre acest lucru decât Ioana, soția lui Huza, intendentul (administratorul) lui Irod Antipa, care, după cum arată Sfântul Evanghelist Luca în Evanghelia sa (8, 3), a fost una din femeile mironosițe. Ioana a luat capul proorocului și l-a îngropat în în Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, într-un vas de lut. Aşadar, potrivit tradiţiei creştine, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap!
Dar, după un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc, acolo unde le-a găsit. Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Şiria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aşezat în biserica din această cetate. 
Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap.
Prima şi a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai.
De fapt, dintre toţi sfinţii înscrişi în calendarul creştin ortodox, Sfântului Ioan Botezătorul îi sunt dedicate cele mai multe zile de prăznuire: alături de cele două deja menţionate, avem Naşterea – 24 iunie, Tăierea capului – 29 august şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul – 7 ianuarie, precum şi Zămislirea – 23 septembrie.
Mai mult, lucru extrem de interesant este faptul că Sfântul Ioan Botezătorul nu este cinstit doar de către confesiunile creştine, ci şi de unele grupări gnostice (mandeeni, nazorei), unionişti şi de musulmani, cei din urmă deţinând moaşte ale sfântului pe care le păstrează în moschei.
În acestă zi sunt cateva interdicții care, dacă sunt respectate, ne ajută pentru spălarea păcatelor! Astfel, nu se taie nimic cu cuțitul, orice produs trebuie rupt cu mâna. Nu se consumă fructe și legume de culoare roșie, nu se bea vin roșu și nici alte băuturi de această culoare. De asemenea, în această zi nu se consumă varza deoarece Capul Sf Ioan a fost tăiat de șapte ori pe varză și a înviat. Nu se folosesc farfurii pentru că, după ce a fost tăiat, capul sfântului a fost pus pe o tavă. Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor. Fiecare găsire a cinstitului cap este pentru creştini un nou îndemn la pocăinţă şi la credinţa în Iisus Hristos Domnul.
Preot Paroh, Dan DULĂMIŢĂ, Parohia Târgu-Cărbuneşti
