Decembrie 2022, cu surprize!
Consolidarea României în urma eșecului declansat de aderarea la spațiul Schengen nu poate fi doar calmat și pansat de vizita doamnei Roberta Metsola, Președintele Parlamentului European. Se dorește mereu sentimentul de apreciere a unei lungii serii de evenimente pe care țara noastră le-a îndeplinit exemplar.
În anul 2023, cu siguranță, România nu își mai poate permite încă un eșec, fie el și Schengen. Parlamentul European, prin votul și discuțiile politice trebuie să ajungă la un consens în primăvara anului 2023, privind votul politic și acceptarea României ca parte în spațiul Schengen.
Președintele României, în ciuda tuturor părerilor, a păstrat o atitudine constantă privind colaborarea cu toate țările din Uniunea Europeană, încercând să păstreze o politețe la capătul acestei alegeri clar dictate de interese economice, poate și politice.
Familia Uniunii Europene, ca ricare familie, are pate și de evenimnete și membri care fac mai puțină cinste organismului european.
Se pare ca Suedia, care va prelua Președinția Uniunii Europene în anul 2023, pare deschisă punerii subiectului Schengen pe Agenda Consiilor ce va avea loc anul viitor.
Este posibil, poate chiar la Consiliul European Extraordinar ce va avea loc in februarie 2023, să fie luată o decizie fermă în ceea ce privește aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schegen.
Prim Ministrul Suediei Ulf Kristersson a declarat că este dispusă repunerea în discuție a aderării României la Spațiul Schengen.
Nu este cazul să ne entuziasmăm, deoarece ,,situația Schengen,, nu se negociază la Consiliul European, ci se tranșează la Consiliul JAI – un format al miniștrilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
Este clar faptul că, din toate informațiile, zilele de 9 și 10 februarie vor avea pe agenda zilei tema Schengen.
Cea mai bună soluție este clară: România și Bulgaria să primească acceptul împreună, deci ambele să adere la Spațiul Schengen impreună.
Vestea bună ramâne cea de semnare a acordului pentru Proiectul Cablului Submarin de transport al energiei electrice prin Marea Neagră. Acordul a fost semnat la București, sâmbătă 17 decembrie 2022, în prezența Preșesintelui României Klaus Iohannis, Prim Ministrul Nicolae Ciucă, Prim Ministrul Ungariei Viktor Orban, Președintele Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev și Prim Ministrul Georgiei Irakli Garibashvili și Președintelui Comisiei Europene Ursula von den Leyen.
Acordul celor patru state privind consolidarea securității nergetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre – crește considerabil potențialul de a produce energie regenerabilă din zona caspică amplificând creșterea nivelului energetic.
Acordul va pune cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului submarin de transport al acestei energii către Ungaria și restul Europro prin Sistemul European de Transport.
Conf. Dr. Ing. Cristiana Sirbu
Președinte Fundația GIEDD
Membru asociat ASAS
