-Rep. Preacuvioase Părinte Irineu, suntem în ajunul hramului «Acoperământul Maicii Domnului», cel de-al doilea hram al Mănăstirii «Sfânta Treime», iar, sfântul lăcaş monahal se pregăteşte de sărbătoare!
-P.I. Mai întâi, să vă spun că Biserica veche a mănăstirii noastre are hramul «Sfintei Treimi», iar, în aceste zile de început de toamnă, să avem nădejde, răbdare şi speranţă în Dumnezeu, să înălţăm rugăciuni către Maica Domnului, pentru a ne ridica de pe umeri greutatea crucii pe care trebuie s-o ducem fiecare!
-Rep. Dar, e tot mai grea de purtat crucea în aceste vremuri tulburi, cu atâţia oameni sideraţi de frica pandemiei şi de grijile vieţii cotidiene!
-P.I. Pentru aceasta, să nu deznădăjduim, să nu cădem în ispite! Să nu uităm că niciodată Biserica, niciodată Mântuitorul Hristos, nu ne-au închis uşile! Uşile bisericii, porţile mănăstirii sunt deschise şi deschise vor rămâne până la sfârşitul veacului! Datoria noastră, a credincioşilor este mai mult decât morală, e datoria sfântă pe care orice creştin care e botezat în semnul Sfintei Treimi, trebuie s-o păstreze până la moarte!
-Rep. Păstrarea credinţei este o condiţie a supravieţuirii noastre?
-P.I. Dacă nu vom păstra credinţa dreaptă, aceea pe care înaintaşii noştri ne-au lăsat-o şi pe care Însuşi Hristos Domnul ne-a lăsat-o cu două mii de ani în urmă prin sfinţii Săi ucenici, atunci, vom cădea şi noi, cum au căzut mulţi creştini care nu au vrut să creadă!
-Rep. Deci, credinţa este salvarea noastră, a neamului românesc, iar pe aceasta trebuie s-o urmăm cu sfinţenie!
-P.I. Cei care au ascultat de sfânta biserică şi de cuvintele Mântuitorului spuse de acum două mii de ani, vor rămâne stâlpi ai bisericii, pentru că în toate timpurile, de la începutul veacurilor, multe greutăţi au apăsat pe omenire, au fost războaie, au fost cutremure, a fost foamete, dar, cei care nu L-au uitat pe Dumnezeu şi n-au uitat rugăciunile către Maica Domnului au fost izbăviţi de tot necazul!
,,Noi nu putem trăi în lumea aspră din zilele noastre, fără rugăciune”!
-Rep. Cum ne putem păstra şi chiar întări credinţa noastră?
-P.I. Prin rugăciune, pentru că omul nu poate trăi fără rugăciune, aşa cum nu poate trăi fără mâncare sau apă! Iată, vorbind cu ucenicii săi numai în pilde, Mântuitorul le arată acestora că orice lucru făcut de mână omenească, trebuie însoţit de rugăciunea către Tatăl Ceresc, fie că îi învăţa cum să lucreze sau cum să propovăduiască Sfânta Evanghelie, dar pe primul loc punea rugăciunea! Şi noi trebuie să punem pe primul loc rugăciunea, pentru că fără rugăciune, nu putem să răzbatem prin valurile vieţii!
-Rep. Care este condiţia de bază a smereniei rugăciunilor noastre?
-P.I. Noi nu putem trăi în lumea aspră din zilele noastre, fără rugăciune! Dacă şi noi, în zilele noastre, vom avea credinţă mai multă, vom şti mai bine să înotăm pe valurile acestea tulburate ale vieţii noastre de zi cu zi!
Orice lucru, noi trebuie să-l începem cu rugăciunea, iar, dintotdeauna, trebuie să avem frică de Dumnezeu, în primul rând, pentru că, dacă nu ai frică de Dumnezeu, nu ai frică de nimeni, nici de aproapele tău! Dacă nu ştii să-L respecţi pe Dumnezeu, nu poţi să respecţi pe nimeni, nici pe conducători, nici pe aproapele tău, aşa cum nici în familia ta, nu te poţi respecta, pentru că atunci când lipseşte frica de Dumnezeu, lipseşte şi respectul!
-Rep. Aşadar, să începem fiecare zi cu gândul la Dumnezeu, la tot ceea ce face Atotputernicul pentru binele nostru!
-P.I. Când ne ridicăm din aşternut, să ne îndreptăm cu faţa spre răsărit şi să facem semnul Sfintei Cruci, spunând: ,,Doamne, îţi mulţumesc pentru că m-ai ridicat din aşternut şi Doamne, ajută-mă în ziua de astăzi”! Oare, câţi dintre noi facem acest lucru şi să-I dăm o mulţumire Lui Dumnezeu?
Puţini sunt cei care fac acest lucru, pentru că în zilele noastre, satana, diavolul, atât de mult a pus stăpâniure pe omenire, încât oamenii au uitat pe Dumnezeu!
-Rep. Se pare că sunt alte vremuri şi alte griji ale vieţii cotidiene!
-P.I. Acum, când omul se ridică din pat, face plăcerea satanei şi aleargă să aprindă o ţigară, să bea cafea, ba, mai aleargă şi la crâşmă să-şi ia o bere ca să se răcorească! Deci, satana domină întreaga omenire în zilele noastre! Nu mai respectăm credinţa în Dumnezeu, nu mai respectăm Evanghelia propovăduită de către Mântuitorul Hristos, nu mai respectăm biserica, nu mai respectăm poruncile, şi în felul acesta, nu ne mai respectăm nici pe noi înşine!
-Rep. Istoria oamenilor şi a păstrării credinţei pare tot mai complicată şi devine tot mai grea de înţeles pentru oamenii care aleargă apăsaţi de grijile lumeşti!
-P.I. Din vechime, oamenii ţineau la neamul lor, la ţara lor, dar, timpurile s-au schimbat, ştiinţa a evoluat şi suntem la douăzeci de ani din cel de-al treilea mileniu creştin, iar, aşa cum au spus proorocii, atunci când ştiinţa va depăşi credinţa, va veni greul în lume!
Noi suntem cei care trebuie să vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru! Pe vremea comuniştilor, cam prin anii ‘70, vremurile erau atât de tulburi, dar, totuşi, aveam frică de Dumnezeu!
,,Să nu uităm că sfânta biserică e cu porţile deschise pentru fiecare om, iar Mântuitorul bate la uşa fiecăruia dintre noi”!
-Rep. Credeţi că oamenii de astăzi au înţeles greşit ideea libertăţii?
-P.I. Libertatea este adevărată numai după Voia Lui Dumnezeu, nu o libertate după bunul plac al fiecăruia, pentru că dacă s-a dat drumul la graniţă, putem să mergem pe unde vrem noi şi dacă suntem liberi, putem să facem ceea ce vrem noi!
Dacă suntem liberi, nu înseamnă că trebuie să fim chiar mai presus decât poruncile Lui Dumnezeu!
-Rep. Sfânta Scriptură ne spune că începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu!
-P.I. Dacă ar exista frica de Dumnezeu în zilele noastre, dacă ar fi respectate cele zece porunci: să nu furi, să nu ucizi, să nu fii desfrânat, deci, dacă poruncile ar fi respectate, oamenii nu s-ar risipi în toată lumea asta largă, lăsându-şi locul de baştină, când străbunii noştri au luptat cu prădătorii acestui pământ, au apărat ţara şi pământul ţării!
-Rep. Banii şi bogăţia se pare că i-au acaparat pe oamenii noştri!
-P.I. Cum vă spuneam, constatăm cu durere că ceea ce a prezis Apocalipsa se împlineşte, pentru că se aminteşte că în vremurile când ştiinţa va depăşi credinţa, oamenii vor uita de poruncile Lui Dumnezeu!
Pentru că strângem bogăţii nemăsurate, dar ce ne facem cu sufletul, când unii părinţi nu-i mai învaţă pe copii să meargă la biserică?
Pentru că omenirea din ziua de astăzi e preocupată numai de bani, de a strânge avere, iar, cel ce dă de gustul banului, dă de ochiul satanei, pentru că unde sunt bani mulţi, acolo şi satana se încuibă mai mult, şi atunci, nu le mai pasă celor bogaţi de cei săraci, nu le mai pasă de cei bătrâni!
-Rep. Dar, oamenii par tot mai grăbiţi şi mai copleşiţi în lupta cu timpul!
-P.I. Dar, oare, când vine moartea, mai ai timp să te mai gândeşti la suflet? Să nu uităm că sfânta biserică e cu porţile deschise pentru fiecare om, iar, Mântuitorul bate la uşa fiecăruia dintre noi, numai că noi trebuie să-I deschidem şi să-L primim, iar, Duminica, să ne rupem din toată frământătura aceasta a lumii, că pentru noi Se coboară Mântuitorul şi Se jertfeşte la fiecare Sfântă Liturghie, ca să ne adune la un loc, dar, noi nu vrem să înţelegem!
-Rep. Bogăţia şi grijile vieţii cotidiene se pare că…
-P.I. Bogăţia nu ne dă timp de două ore să participăm la Sfânta Liturghie, iar, gândurile deşarte nu ne lasă ca să ne gândim şi pentru suflet, ca să ne Împărtăşim cu sângele Lui Hristos în cele patru mari posturi, pentru că acum diavolul conduce omenirea, iar, când satana s-a încuibat în «casa» sufletului fiecăruia dintre noi, în faptele noastre şi în grijile noastre, cu greu vom fi mai buni! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
