Interviu cu ÎPS Părinte Acad. Dr.IRINEU, Mitropolitul Olteniei – “Ne simţim, ca şi Maica Domnului, copii ai Sfinţilor și Drepților Părinți Ioachim şi Ana”!

427

– Rep. Înaltpreasfinția Voastră, tradiția noastră creștină face ca după Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, de la 8 septembrie, la data de 9 septembrie să avem Ziua Sfinților și Drepților Părinți Ioachim și Ana!

-Niciodată noi nu ne despărţim de cei pe care îi cinstim cu adevărat, părinţi ai Maicii Domnului, ori de câte ori ne rugăm la ei, pentru că ne simţim, ca şi Maica Domnului, copii ai Sfinţilor și Drepților Părinți Ioachim şi Ana!

“Sfinții au dobândit sfinţenia Lui Dumnezeu şi s-au făcut lăcaşe ale Preasfintei Treimi”!
– Rep. Așa cum ne iubim părinții cu sfințenie, sfinții înșiși pot fi considerați părinții noștri din Ceruri?
-Sfinţii sunt mijlocitorii şi miluitorii noştri! Nu-i considerăm niciodată deasupra noastră sau superiori nouă, decât prin sfinţenie, pentru că ei au împlinit poruncile Lui Dumnezeu, au dobândit sfinţenia Lui Dumnezeu şi s-au făcut lăcaşe ale Preasfintei Treimi!
– Rep. Deci, Îl putem afla pe Dumnezeu și prin Sfinții Săi?
-Desigur, deoarece în Sfinţi se odihneşte Dumnezeu! De aceea spunem, «minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi», Dumnezeul lui Israel. Însuşi Dumnezeu a spus că râvneşte şi doreşte să se odihnească întru sfinţi, căci dreptul de se va săvârşi, întru odihnă veşnică va fi, aşa cum ne spune Sfânta Scriptură!
– Rep. Totuși, să nu uităm sintagma: «Sunt om, și nimic din ceea ce este omenesc, nu mi-e străin», cum spunea Terentius!
-Dar mai înainte de toate, sfântul este acela care s-a străduit prin fapte bune şi prin osteneli, prin rugăciuni, prin post, prin lacrimi, prin ascultarea Cuvântului «Dumnezeu» şi prin primirea obligaţiilor omeneşti, sufleteşti şi de creştin, s-a ostenit şi s-a făcut, într-adevăr, loc al lui Dumnezeu “cămară împărătească”, pentru că Dumnezeu doreşte foarte mult să stea împreună cu noi.
– Rep. Sfințenia se dovedește acea legătură organică dintre Dumnezeu și creația Sa?
-Creatorul vrea să stea de vorbă cu creatura sa. El este acela care face primul pas, atunci când ne-a făcut după chipul Său şi ne-a adus ca să ajungem la asemănarea cu El! Dar, asemănarea cu El nu se face decât prin locuirea Lui Dumnezeu în sufletul nostru.

“Aceia care ne primesc în biserici și la mănăstiri sunt și sfinţii Ioachim şi Ana”!
– Rep. Cinstirea părinților se înscrie și pe linia unei conduite morale, a unui respect față de cei care ne-au dat naștere, dar sunt și cazuri care nesocotesc acest precept!
-De aceea, avem atâta cinstire în biserica noastră faţă de părinţi, faţă de fraţi, faţă de surori! Pe părinţii pe care îi cinstim la 9 septembrie, chiar dacă sunt ai Maicii Domnului, îi considerăm şi ca părinţi ai noştri, pentru că aşa face Dumnezeu, ca pe cei pe care i-a ales, ca să-i încredinţeze tuturor, aşa cum a făcut-o şi cu Maica Domnului, a încredinţat-o lângă Cruce, pe Cruce fiind El, pe noi, ne-a încredinţat ei, copii ai Maicii Domnului!
– Rep. Sfinții și Drepții Părinți, Ioachim și Ana sunt cei care ne îndrumă pașii mereu!
-De bună seamă că aceia care ne primesc în biserici și la mănăstiri sunt și sfinţii Ioachim şi Ana, ocrotitorii acestor sfinte lăcașe, ajutătorii şi miluitorii preoților, ai maicilor şi surorilor dăruite Lui Hristos, ai tuturor credincioşilor.
– Rep. Sfinții și Drepți Părinți, ar putea fi considerați și ocrotitorii familiei?
-Da, da, pentru că la 9 septembrie, putem vorbi și de sărbătoarea familiei creştine!
– Rep. Iar fiecare moștenim tradițiile și obiceiurile familiei creștine!
-Pentru că fiecare dintre noi avem acasă bucurii şi mai puţin bucurii, avem multe probleme, iar în familie, împliniri şi neîmpliniri. Împlinirile venim să le aducem şi să le punem la picioarele Lui Dumnezeu, pentru ca ele să fie perpetue, adică, să fie neîntrerupte, iar durerile să le ia preamilostivul Dumnezeu, ca să ne uşureze greutatea, suspinul şi necazul…

“Să gândim întotdeauna că tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu este o binecuvântare”!
– Rep. Pare că Dumnezeu coboară mereu printre noi și ne veghează toate momentele vieții noastre…
-Pentru că numai El este Acela care poartă pe umerii Săi suferinţele noastre!
– Rep. ÎPS Voastră, se pare că Dumnezeu revarsă uneori atâta Bunătate și atâta lumină, încât vremea mohorâtă se convertește atât de ușor în vreme frumoasă! E un semn care să ne întărească și mai mult credința noastră?
-Ploaia nu înseamnă întotdeauna vreme urâtă, pentru că ea este ca o biecuvântare și un rod!
– Rep. Înaltpreasfințite Părinte Mitropolit, cu ce gânduri și cu ce sentimente vom putea începe Anul Nou Bisericesc? Aș dori să știu, care sunt direcțiile care vă orientează munca și osârdia spre buna îndrumare a lăcașelor de cult din Oltenia?
-Nu sunt obișnuit să fac niciodată bilanțuri din acestea! Bilanțurile la noi sunt de altă sorginte! Nu mă aplec prea mult asupra unor evaluări, din orice punct de vedere! Este adevărat că un bilanț ne ajută ca să realizăm mai multe lucruri, dar noi să gândim întotdeauna că tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu este o binecuvântare și să ne îndeplinim datoria, așa cum putem face mai bine acest lucru!
– Rep. Poate că aceste bilanțuri ne ajută să gândim ceva mai bine persectiva viitorului!
-Da, poate că este adevărată o asemenea supoziție, însă, orice lucru este “udarea cea bună”, cu zicem la Sfânta Scriptură, pentru că tot darul desăvârșit, de Sus este!
Profesor, Vasile Gogonea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here