Însemnări de scriitor – Regalul postarghezian – *Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” – 2013*

297

Sub egida Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu şi a Institutului Cultural Român – Filiala Oltenia Gorj a avut loc, vineri, 24 mai ora 17, în amfiteatrul A010 un simpozion cu tema „Canonul în literatură”, eveniment care a deschis practic Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”.

Cel care redactează aceste rânduri i-a fost moderator şi a prezentat primul o lucrare ştiinţifică intitulată „Tudor Arghezi în transmodernitate” pe ideea unei paralele între autorul „Cuvintelor potrivite” şi neoelenul Kavafis. S-au înscris la cuvânt, pe rând, prof.univ.dr. Mircea Bârsilă cu un studiu incitant: „Nichita Stănescu: ocazia/vocaţia originalităţii” în care universitarul piteştean şi-a axat demonstraţia pe raportul dintre creaţie şi invenţie literară; prof.univ.dr. Ştefan Melancu cu un text despre „Poezia religioasă a lui Tudor Arghezi”, unde columnistul a scos în evidenţă complexitatea performantă a metafizicii psalmilor magului de la Mărţişor; conf.univ.dr. Lazăr Popescu cu o comunicare de „revelaţii argheziene” abordate farmakonic şi hermeneutic, diseminant şi din perspectiva girardiană (pe tema dublului monstruos); prof.dr. Zenovie Cârlugea, cu un articol despre Tudor Arghezi şi Nobelul suedez (prilej pentru marele critic Gheorghe Grigurcu să-l corecteze pe susţinătorul materialului precizând că, totuşi, Mihail Şolohov este autorul propriului său roman „Pe Donul liniştit”, căci i s-a descoperit manuscrisul originar, de curând).
Podiumul poetic de sâmbătă, 25 mai 2013, găzduit de Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, a fost rotund, divers, pe alocuri spectaculos (ca de pildă când eu însumi am dat glas unui poem uşor licenţios „Eu, copilul, şi doamna Miriam” ori Lazăr Popescu, care a recitat din ciclul lui metamodernist). Moderatorii (cine alţii dacă nu Ion Cepoi şi Marian Negrescu, s-au comportat perfect democratic în sensul că a urcat pe scenă pur şi simplu cine a vrut – n.m.I.P.B.) au mediat relaţia public (şi spre cinstea sa intelectualitatea din Târgu Jiu a aproape umplut incinta instituţiei) şi scriitorii protagonişti ai unui turnir, zău, de zile mari căci şi-au rostit poemele Eric Sarner (din Franţa), Stephen Watt (din Anglia), Eliza Macadan (din Italia), Adam Puslojic (din Serbia) şi pe urmă importanţii poeţi români contemporani Adrian Popescu, Vasile Tărâţeanu (academician din Cernăuţii Ucrainei, dar de un patriotism emoţionant faţă de tricolor şi limba română), Mircea M. Pop (trăitor în Germania dar ataşat trup şi suflet meleagurilor gorjene), Paul Aretzu, Aurel Pantea, Ion Pop, Mircea Bârsilă, Gabriel Chifu, Ioana Dinulescu, Ştefan Melancu, Nicolae Dragoş (cu un poem postlabişian şi postdoinaşian pe care-l vom publica în exclusivitate pentru „Gorjeanul” căci ni l-a încredinţat pentru acest scop – n.m.I.P.B.), Florica Bud, Valentin Talpalaru, Spiridon Popescu, Mihai Amaradia, Viorel Surdoiu, Zenovie Cârlugea, Zoia Elena Deju, George Drăghescu.
Dar „vârful” de formă al manifestărilor incluse şi întâmplate la cea de-a XXXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi” s-a consumat la Târgu-Cărbuneşti. Acolo, în dealuri legendare şi mirifice, am asistat la un regal, căci ni s-au adresat nişte uriaşi ai literelor româneşti în frunte cu acad. Eugen Simion, cu acad. Adam Puslojic şi cu excelentul poet clujean Adrian Popescu.
Nu ţi-e dat decât rareori să-i asculţi vorbind cald, cu simplitate dar cu adâncime empatică, explicit, dar cu o retorică profundă, vibrantă pe doamna Mitzura Arghezi, Ion Pop, Nicolae Dragoş, Gheorghe Grigurcu, Vasile Tărâţeanu, Mircea M.Pop, Imola Feldberg Popescu (această doamnă venită tocmai din Africa de Sud, fiind o artistă plastică sedusă imaginar şi vizual de lirica argheziană). Vizita care a precedat festivitatea de premiere (au fost încoronaţi cu lauri şi trei gorjeni după cum urmează: Nicolae Dragoş: Opera Omnia unui scriitor consacrat de sorginte gorjeană, Ion Trancău: la secţiunea Arghezologie şi Mihai Amaradia la secţiunea Opera Prima – n.m.I.P.B.) de la Muzeul Crucilor de Lemn din Măceşu – Târgu Cărbuneşti, a prilejuit participanţilor reîntoarcerea la sacru, reconsiderarea „accidentului” numit moarte de pe temeliile încrederii neţărmurite în ritualistica poemenirii/comemorării strămoşilor, conservării memoriei lor sub semn sacrificial şi de posibilă înviere.
În fine, au fost acordate patru Premii Opera Omnia. Două atribuite unor scriitori de prestigiu internaţional: Eric Sarner (Franţa), Stephen Watt (Anglia) şi alte două: Pentru Poezie lui Adrian Popescu şi pentru Critică academicianului Eugen Simion. Voi reveni căci atâtea lucruri s-au precipitat glorios/fascinant.
Totodată, s-au înmânat şi premii pentru promovarea operei argheziene lui Ion Pop, Imola Feldberg Popescu (Republica Sud Africană), Vasile Tărâţeanu (Ucraina), Mircea M. Pop (Germania), Adam Puslojic (Serbia), Dragoliub Firulovici (Serbia).
Ion Popescu-Brădiceni, doctor în filologie

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here