Într-o justificare la recenta-i carte de „Scrisori literare, interviuri, dedicaţii, note, autografe către şi de la… George Mirea”, cunoscutul filolog, romancier, publicist, redactor, critic literar, editor, profesor universitar şi membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte, George Mirea, îşi motivează astfel actul de a scrie: impunerea unui ideal substanţial etic – „imaginarul în absolut”, bazată însă pe „un comparatism riguros şi profund” şi pe un crez.
Susţinerea, temeiul crezului sunt „că scrisorile literare(ş.a.) şi alte forme de mărturii apropiate fac parte din literatura non-ficţională” şi (in)voluntară, după cum a botezat-o istoricul, criticul şi semioticianul/semanticianul Eugen Negrici, cu solide argumente.
Urmând monumentalelor „Memorii… ficţionale”(I+II), actuala apariţie (la Editura RawexComs, Bucureşti, 2011, numărând 397 pagini) este o admirabilă şi emoţionantă colecţie-tezaur de „fragmente de trăire elevată în plan spiritual, trăire tensionată, febrilă, participativă. Emanată de arzătoare zbatere de gând asociată! Involuntar. Prin fire invizibile. Valoric unitare prin scop şi tensiune estetică. Intersectarea lor teritorială şi durată temporală. Conexiuni tematice nedirijate. O subordonare implicită, diferită şi diferenţiatoare”.
„Fragmentele” au ca autori personalităţi ilustre româneşti şi străine. Ele sunt grupate pe criterii de „încredere, deschidere, destăinuiri, anulare de distanţe impuse de rigorile raporturilor interumane”. Diversitatea lor de conţinut şi atitudine, ofertă ori solicitare atrage cu atât mai mult atenţia unui lector negrăbit, cu cât îl au ca destinatar pe George Mirea, dar nu ca om în carne şi oase ci – reproduc dintr-o scrisoare a poetului Teofil Răchiţeanu – ca „spirit, un fel de invizibil organ de simţire, dotat cu antene suprasensibile cu ajutorul cărora detectează ce e frumos, inefabil şi inalterabil în realitatea şi suprarealitatea lumii acesteia”.
Dintre „străini”, i-aş aminti pe Şerban C. Andronescu, Romulus Zaharia, Victor Nicolae, Maria Manoliu-Manea, Simion S. Serghianu(USA), Denis Buican(Paris), Rosa del Conte(Roma), Mario Cugno(Torino), Sumya Haruya(Japonia), iar dintre autohtoni pe mitropoliţii Antonie Plămădeală şi Bartolomeu Anania, pe academicienii: Al. Philippide, Al Rosetti, Ioan Ţepelea, pe somităţi ale ştiinţelor umaniste ca Adrian Marino, Ştefan Munteanu, G.I. Tohăneanu, George Munteanu, George Geană, Constantin Noica, Al. Husar, pe scriitorii Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Constanţa Buzea, George Ţărnea, Cornel Moraru, Virgil Bulat, Mircea Dinescu, Teofil Răchiţeanu, dar şi pe actorii de excepţie Emil Botta şi Irina Răchiţeanu-Şirianu, de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti.
Ion Popescu Brădiceni
