Profesorul septuagenar Ion Trancău s-a afirmat în ultimii ani, în paginile periodicelor culturale gorjene “Caietele Columna” şi “Polemika” (serie veche), cu însemnări şi recenzii de substanţă, mai toate privitoare la întâmplări şi scrieri literare aparţinând acestui spaţiu litovoian, parte componentă a Olteniei literare, prin specificitate şi diferenţiere regională.
O parte însemnată din aceste “exerciţii de digitaţie publicistică” (“imixtiuni critice” inspirate de inevitabilele şi beneficele polemici din viaţa literară, mai mult sau mai puţin “cordiale”, însă „fără veleitatea de a da verdicte ori sentinţe, şi niciodată justiţiar”) au constituit sumarul volumului de debut – Imixtiuni critice (Ed. Fundaţiei Constantin Brâncuşi, 2011, 200 p.). Volumul a fost distins cu Premiul de critică în cadrul Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediţia a XV-a (preşedintele juriului: Gh. Grigurcu).
Recenta apariţie editorială, UN COMPENDIU CRITIC (Ed. CJCPCT Gorj, 2012, 172 p.) dezvoltă, de fapt, o recenzie 
serială intitulată „De la Antologia membrilor USR din Gorj, la un compendiu critic strict alfabetic”, apărută în “Caietele Columna”, de-a lungul câtorva numere, referitoare la Antologia respectivă, editată în 2006 la Editura “Scrisul Românesc”. Însumând peste 400 de pagini, culegerea respectivă antologa pe cei “nouă scriitori” trăitori în Gorj, cu acte în regulă: Alex Gregora, Aurel Antonie, Gelu Birău, Adrian Frăţilă, Gheorghe Grigurcu, Lazăr Popescu, Spiridon Popescu, Florian Saioc şi Valentin Taşcu.
Între timp, numărul membrilor Uniunii Scriitorilor trăitori în Gorj a depăşit ceea ce recenzentul numea „nouă meşteri mari, travestiţi în …calfe şi zidari”. Au devenit, în 2007, membrii ai breslei scriitoriceşti, Ion Cepoi (poet, prozator, documentarist, editor) şi Zenovie Cârlugea (poet, eseist, istoric şi critic literar, editor), apoi, cu titlul de “stagiari”, poetul Dinu Eleodor (col. rez. art., domiciliat în comuna Cruşeţu-Maiag, Gorj), prozatoarea târgujiană Elena Brădişteanu şi regretatul Ion Pecie, originar din Teleorman (eseist şi critic literar). S-ar fi strâns, aşadar, în 2010, un număr de 14 membri, dar prin decesul fulgerător al regretaţilor Valentin Taşcu (hunedorean) şi Ion Pecie grupul scriitorilor gorjeni s-a micşorat. Generoasă şi în acelaşi timp foarte binevenită pentru statuarea unei vieţi scriitoriceşti în capitala Gorjului, ideea de a se întemeia, aici, la Târgu-Jiu, o REPREZENTANŢĂ judeţeană a Filialei din Craiova a U.S. nu ar fi chiar utopică şi lipsită de interes.
Potrivit art. 37 din noul STATUT al Uniunii Scriitorilor (2009), grupul de scriitori gorjeni se poate organiza, conform procedurii statutare, într-o Reprezentanţă, cu sediu şi dotări corespunzătoare şi fiinţând pe lângă “filiala cea mai apropiată geografic”.
Revenind la “Compendiul critic” realizat de profesorul Ion Trancău, vom constata că acesta cuprinde, în ordine pur alfabetică şi nu “axiologică” (precizarea autorului!), un număr de 12 scriitori „trăitori în Gorj”, precum: Aurel Antonie, Gelu Birău, Zenovie Cârlugea, Ion Cepoi, Adrian Frăţilă, Alex Gregora, Gheorghe Grigurcu, Ion Pecie, Lazăr Popescu, Spiridon Popescu, Florian Saioc, Valentin Taşcu. Să precizăm că nu toţi aceştia sunt membrii Filialei din Craiova a U.S., iar cinci din cei enumeraţi, născuţi pe alte meleaguri, sunt numai „trăitori în Amarul Târg”, precum l-a botezat eminentul poet şi critic literar Gh. Grigurcu, membru al Filialei din Bucureşti a Uniunii Scriitorilor.
„În structurarea acestei cărţi – precizează autorul într-o Autoprefaţă – voi (nu vom!) compendia şi voi monografia opiniile despre personalitatea şi opera scriitorilor domiciliaţi în municipiul Târgu-Jiu, membri ai USR, apoi, pe acei membri ai USR… în devenire şi, în final, voi insera, ca inedită, comparativ cu prima carte, Imixtiuni critice, una dintre adnotările publicistice omise.”
Este vorba de două profiluri: Titu Rădoi, regretatul mentor al Cenaclului „Columna”, prin care au trecut unii din cei deja menţionaţi şi autor al unor cărţi merituoase (o carte de publicistică, o monografie „Al. Ştefulescu” şi romanul social „Cântec mare de petrecut”) şi … Mircea Mihăeş (menţionat cu prea particulara lui părere privind lipsa de valoare artistică a romanului „Craii de Curtea-Veche”! în pofida aprecierii manolesciene din „Istoria critică”).
Cam compozită şi sui generis această structurare a cărţii, ce s-ar fi cuvenit să rămână la membrii U.S. sau, dacă se dorea extinderea ei, atunci ar fi trebuit ca partea a doua să cuprindă şi cât mai mulţi membri …în devenire, vorba criticului (ne gândim neapărat la Aurelian Romulus Olariu, George Drăghescu, George Dumitru, Vasile Ponea, Ion Popescu-Brădiceni ş.a.).
Nu înţelegem de ce din prima parte este omisă Elena Brădişteanu, din Târgu Jiu, membru stagiar încă din septembrie 2010! Sau poetul şi publicistul Eleodor Dinu, talentatul nostru conjudeţean din Cruşeţ! Iată de ce o nouă ediţie se va impune în anii ce vin, cu deferenţă şi legitimitate.
Fără a supune unor judecăţi de valoare scrierile confraţilor gorjeni, Ion Trancău procedează la o corectă prezentare monografică, uneori cu accent pe biografii şi cu prea dese, aproape obsesive (!) raportări la cutare sau cutare voce critică de autoritate, ceea ce conferă paginilor un aspect de publicistică literară şi de hâtră jubilaţie a unui „dascăl de citire”.
„Grigurgofil” declarat (cine nu-l iubeşte pe Maestrul!), Ion Trancău aruncă zarurile cezariene în numele celebrului dicton: Alea jacta est!
Da, iubite confrate, asta este aleea! şi „Grădina lui Akademos” încă la început, aici pe malurile Jiului de Sus, sub coroana Parângului…
Ca un zid …părăsit şi neisprăvit!
Zenovie CÂRLUGEA
