Inevitabila desfiinţare a comunei Godineşti

3074

Comuna Godineşti este situată în partea de N-V a judeţului Gorj, fiind străbătută de cursul mijlociu al râului Tismana pe direcţia Nord-Sud pe o distanţă de peste 9 km, făcând parte din teritoriile de veche locuire umană ale judeţului Gorj.

Satele componente ale comunei Godineşti sunt rezultatul unui proces îndelungat a căror înfăţişare s-a schimbat în funcţie de condiţiile naturale ale mediului geografic, dar şi de condiţiile socio-economice.
Continuitatea populaţiei pe aceste meleaguri până în secolul al XV-lea când apar primele referiri despre satele comunei Godineşti în documentele istorice este certă, deoarece numai aşa se poate explica menţionarea unor sate începând cu acel secol.
Satul Rătez este atestat documentar în anul 1482(Al. Florescu-„Valea Motrului”-itinerar turistic), iar satul Godineşti este menţionat în anul 1483 (Alexandru Ştefulescu-Gorjul pitoresc şi istoric -1904).
Primul document cartografic care a conţinut şi date demografice pe sate a fost Harta statistică din 1835. Conform calculelor făcute pe baza datelor cuprinse în acea hartă, pe teritoriul judeţului Gorj trăiau aproximativ 120.000 de locuitori, din care marea majoritate locuia în mediul rural (circa 96%). Putem trage concluzia că în totalul populaţiei judeţului Gorj din prima jumătate a secolului al XIX-lea era inclusă şi populaţia comunei Godineşti.
La începutul secolului al XX-lea pe teritoriul actualei comune Godineşti existau patru „comune rurale”: Câlceşti, Godineşti, Părău ce aparţineau plaiului Vulcan din judeţul Gorj şi Rătez ce făcea parte din paliul Cloşani, judeţul Mehedinţi.
În Marele Dicţionar Geografic al României editat în anul 1900 apar date referitoare la populaţia satelor din actuala comună Godineşti după cum urmează: Arjoci-318 locuitori; Câlceşti-693 locuitori; Chiliu-125 locuitori; Godineşti-1985 locuitori; Părău-931 locuitori fiind incluse cele două sate: Pârâul de Pripor şi Pârâul de Vale; Rătez-800 de locuitori. În total, la începutul secolului al XX-lea în aceste sate locuiau 4825 locuitori.
În prima jumătate a secolului al XX-lea au avut loc mai multe organizări administrativ-teritoriale, în urma cărora din cele patru „comune rurale” de la începutul secolului, în 2950 erau două comune: Câlceşti în componenţa căreia erau satele: Câlceşti, Pârâu-Vale, Pârâu-Pripor, Rătez şi comuna Godineşti alcătuită din satele: Arjoci şi Godineşti.
În perioada 1950-1965, cele două comune au făcut parte din raionul Baia de Aramă, regiunea Craiova, devenită ulterior regiunea Oltenia, raion ce a fost desfiinţat în anul 1965, când cele două comune au fost arondate raionului Târgu-Jiu până la data de 16 februarie 1968, când şi acesta a fost desfiinţat prin noua organizare administrativ-teritorială când cele două comune au fost contopite în comuna Godineşti, cu reşedinţa în satul Godineşti, ce aparţine judeţului Gorj.
În ceea ce priveşte numărul locuitorilor raionului Baia de Aramă de 49432 la data de 1 iulie 1959, între cele 22 de comune ce alcătuiau acest raion, comuna Godineşti ocupa locul 16 cu 1756 locuitori, dintre care 694 erau de sex masculin şi 1062 de sex feminin, iar comuna Câlceşti cu cei 1966 locuitori dintre care 749 de sex masculin şi 1217 de sex feminin ocupa locul 14(Direcţia Regională de Statistică Craiova-Anuarul statistic al regiunii Craiova-1960).
Se constată că în perioada 1900-1959, populaţia satelor actualei comune Godineşti a scăzut cu 1103 locuitori, aceasta fiind de 3722 locuitori.
După 30 de ani, în 1989, în comuna Godineşti erau 12399 locuitori, cu 1323 mai puţini, iar faţă de 1900, populaţia satelor acestei comune a scăzut cu 2426 locuitori.
După evenimentele de la sfârşitul anului 1989, populaţia comunei Godineşti a crescut cu 275 locuitori fiind de 2674 locuitori în 1997, faţă de 2399 în 1989. Aceasta s-a datorat faptului că în urma pensionărilor şi a disponibilizărilor de după 1990, multe familii au părăsit mediul urban întorcându-se în satele natale.
În anul 2001 se constată că din nou populaţia comunei Godineşti este în scădere cu 109 locuitori mai puţin decât în 1997, fiind de 2565 locuitori.
La sfârşitul anului 2014, în comuna Godineşti populaţia era de 2061 locuitori cu 2764 mai puţini decât în 1900, cu 1661 locuitori mai puţini decât în 1959, cu 323 locuitori mai puţini decât în 2989, cu 504 locuitori mai puţini decât în 2001. (Sursa Primăria Godineşti)
Dinamica populaţiei comunei Godineşti pe sate, în perioada 1900-2014, se prezintă astfel:
– Satul Godineşti: în 1900-1958 locuitori; în 2014-991 locuitori;
– Satul Arjoci: în 1900-318 locuitori; în 2014-118 locuitori;
– Satul Câlceşti-1900-693 locuitori; în 2014-226 locuitori;
– Satul Chiliu-1900-125 locuitori; în 2014-50 locuitori;
– Satul Pârâu-Pripor-în 1900-împreună cu satul Pârâu vale-931 locuitori; în 2014-cele două sate-612 locuitori;
– Satul Rătez-1900-800 locuitori; în 2014-64 locuitori
Principalele cauze care au dus la scăderea numerică a populaţiei comunei Godineşti sunt:
– mortalitatea infantilă ridicată în prima jumătate a secolului al XX-lea. De exemplu, numai în satul Godineşti în perioada 1930-1942 s-au născut 859 copii vii, dar au decedat 215, cu vârste cuprinse între 0-9 ani, adică 25%;
– natalitatea scăzută, în special după 1950. Dacă spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea existau multe familii care aveau între 5 şi 10 copii în viaţă, în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea şi în cei 14 ani din secolul al XXI-lea, puţine familii au între 3 şi 5 copii, majoritatea familiilor având 1-2 copii. Nici după anul 1966, când a fost legiferat Decretul privind întreruperea sarcinii de către femei, numărul populaţiei tinere nu a crescut semnificativ. Cu atât mai mult, numărul copiilor născuţi vii după 1990 a scăzut drastic, în urma abrogării decretului din 1966.
În timpul celor două războaie mondiale din secolul al XX-lea, din cele şapte sate ale actualei comune Godineşti şi-au pierdut viaţa peste 300 de locuitori.
În primele decenii ale secolului al XX-lea mulţi locuitori din comuna Godineşti s-au deplasat definitiv spre anumite zone şi oraşe ale ţării în căutare de locuri de muncă: Valea Prahovei, la sonde (Băicoi şi Tintea), Bucureşti –uzinele Malaxa, atelierele CFR Griviţa, Giurgiu-ca vânzători ambulanţi de covrigi în satele din apropierea acestui oraş, Constanţa ca hamali în port.
Cooperativizarea agriculturii a determinat ca foarte mulţi locuitori din satele: Câlceşti, Chiliu, Pârâu-Vale, Rătez, mai puţini din satul Pârâu-Pripor să-şi părăsească definitiv locurile unde s-au născut, stabilindu-se definitiv în centrele urbane din judeţ şi din ţară.
Industrializarea socialistă a ţării a avut o influenţă covârşitoarea asupra scăderii numerice a populaţiei comunei Godineşti, mulţi locuitori din satele cooperativizate ale comunei, dar şi din satele Arjoci şi Godineşti, mai ales tineri după terminarea studiilor profesionale, liceale şi superioare, stabilindu-se în: Bucureşti, Timişoara, Târgu-Jiu, Motru, Rovinari sau în centrele miniere din Valea Jiului.
Pe fondul acestor deplasări definitive spre mediul urban a avut loc fenomenul de îmbătrânire a populaţiei stabile din comună. Dacă în anul 1944, numai în satele Arjoci şi Godineşti erau 1052 locuitori cu vârste cuprinse între 0 -18 ani, 1103 cu vârste cuprinse între 18-60 de ani şi 68 cu vârste peste 60 de ani, în anul 1987 erau în toate satele actualei comune Godineşti 61 locuitori cu vârste între 0-18 ani, 1312 locuitori cu vârste între 18-60 de ani şi 556 locuitori cu vârste peste 60 de ani, iar în anul 2014 locuiau în comună numai 370 locuitori cu vârste între 0-18 ani, 1135 locuitori cu vârste cuprinse între 18-60 de ani şi 556 locuitori cu vârste peste 60 de ani.
Multe persoane tinere de ambele sexe şi-au întemeiat familii cu persoane din alte localităţi ale judeţului sau ale ţării, părăsind definitiv comuna.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, numeroase persoane tinere ţi-au întemeiat familii în: Italia, Belgia, Germania, stabilindu-se definitiv în ţările respective.
Trebuie menţionat faptul că numai în satul Godineşti sunt peste 50 de persoane din ambele sexe, cele mai multe fiind de sex masculin, care până în prezent nu şi-au întemeiat o familie, existând şanse minime ca aceste persoane să intre în rândul celor căsătorite. Cea mai elocventă dovadă că scăderea numerică a populaţiei comunei Godineşti este o „cale fără întoarcere”, este desfiinţarea şcolilor din comună. Înainte de 1989 au fost desfiinţate şcolile cu clasele I-IV Chiliu şi Rătez, în 2004 s-au desfiinţat grădiniţa şi şcoala cu clasele I-IV Pârâu-Vale, în 2008 au fost desfiinţate grădiniţa şi şcoala cu clasele I-VIII Câlceşti, în 2015 au fost desfiinţate grădiniţa şi şcoala cu clasele I-IV Arjoci.
Unităţi şcolare mai funcţionează în satul Pârâu-Pripor(grădiniţă şi şcoală cu clasele I-IV) şi în Godineşti(grădiniţă şi şcoală gimnazială cu clasele I-VIII), dar cu efective de elevi mai mici pentru o comună întreagă.
Dacă pe lângă cele semnalate mai sus, menţionăm că în anul 2014 s-au înregistrat 16 naşteri şi 31 decese, ne dăm seama că în viitorul nu prea îndepărtat unele sate din comună vor dispărea de pe harta judeţului şi a ţării, în ordine: Chiliu, Rătez, Arjoci, Câlceşti, Pârâu-Vale. Comuna Godineşti va dispărea ca unitate administrativ-teritorială, satul Godineşti cu puţinii locuitori care-i va avea peste câţiva ani va fi alipit cu siguranţă oraşului Tismana, iar satul Pârâu-Pripor va fi arondat comunei Ciuperceni, aşa cum pentru câteva luni s-a întâmplat în 1989.
Profesor Ilie Vâlceanu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here