Începutul şi evoluţia învăţământului în Pocruia, judeţul Gorj (II)

723

În dovada de la 28 august 1869, se arată că: „În şcoala acestei comune s-au făcut reparaţii în bună regulă cu toate cele trebuincioase mobile, întrânsa conform ordinului Domnului Subprefect, Nr. 4846 şi spre încredinţare am dat această dovadă spre a fi crezută”. 18)
Dumitru Popescu a venit de la Câlceşti în trimestrul octombrie 1872 şi a înlocuit pe Gheorghe Popescu.
În 1874 a scris o scurtă monografie a satului Pocruia, cerută de minister, care se fală la Biblioteca Academiei Române.
Fiind din Racoţi şi având greutăţi a demisionat din acest post cu începere de la 15 noiembrie 1874.
La 1 noiembrie 1867 a fost reînfiinţat postul de învăţător la Şcoala din Sohodol, ocupat de Gheorghe Schintee, care a absolvit clasele primare şi a fost recomandat, prin adresa Revizoratului Şcolilor din judeţul Dolju-Gorju-Mehedinţi, ministerului cu adresa Nr. 274 din 27 octombrie 1867, conform art. 365 de Gorju. 20)
Din statul de plată şi de prezenţă a personalului didactic din Şcolile judeţului Gorju, pe trimestrul octombrie 1868, reiese că: Gheorghe Schintee de la Şcoala Sohodol, cu numărul şi data de numire 279 din 27 octombrie 1867 avea un salariu pe lună după buget de 18 lei şi 52 b., salariu pe timpul ce se cuvine a se manda 55 lei şi 55 b. taxa de 10% 5 lei şi 56 b., salariu ce se cuvine a se răspunde în numerariu 49 lei şi 99 b. 21)
Din statul de plată al învăţătorilor comunali rurali din plaiul Vulcan, districtul Gorju, pe trimestrul ianuarie 1870, Şcoala Sohodol nu a mai apărut, învăţătorul Gheorghe Schintee a fost mutat la Şcoala Costeni, cu salariu de 55 lei şi 55 b., reţineri de 10%, suma cuvenită 50 lei. Elevii din satul Sohodol au mers la Şcoala Pocruia, ca şi cei din Isvarna.
inceputul si evolutia invatamantuluiÎn locul rămas vacant la Şcoala Pocruia, după demisia învăţătorului, Dumitru Popescu, a fost transferat Ioan Bocean, învăţător al Şcolii de gradul al II-lea din comuna Topeşti, plaiul Vulcan, din 1865, care a cerut prin petiţie, să fie mutat la Şcoala Pocruia, unde avea domiciliul, de la 1 ianuarie 1875.
Cererea s-a aprobat şi cu această dată şi-a început activitatea la această şcoală. 22)
„Şcoala funcţiona într-un local vechi, în care era şi Primăria comunei Pocruia  şi cuprindea copiii din satele acestei comune (Pocruia, Isvarna şi Sohodol), avea o lungime de 8,25 m., largă de 5,32 m. şi înaltă de 2,32 m., avea cinci bănci, un scaun şi două table, iar ca material didactic două hărţi geografice.” (Monografia Şcolii)
Constantin Purecu l-a înlocuit pe Ioan Bocean la 4 aprilie 1880. Învăţător rural cu gradul I, se pare că nu şi-a făcut datoria faţă de şcoală şi pentru faptul că avea două gospodării, una la Costeni şi alta la Padeş şi fiind la distanţă destul de mare nu venea regulat la şcoală.
Pentru aceasta, din pocruia, a fost trimisă la minister o reclamaţie a lui Toma Semenescu, în 1887, prin care se arătau mai multe lipsuri:
– din cauza depărtării nu vine regulat la şcoală
– sunt trei ani de când programa şcolilor rurale s-a modificat, prelungindu-se la şase ani de studiu, timp în care nu a terminat nici un elev acest curs…ocupându-se mai mult de politică şi afacerile sale
– a falsificat acte publice în comuna Aninoasa, pentru care se află înaintea justiţiei gata a-şi lua penalitatea.
Reclamantul cerea o anchetă urgentă şi serioasă care să conteste aceste lipsuri şi înlocuirea acestuia cu el, absolvent normalist din comună.
Ca răspuns, în ziua de 7 martie 1887, revizorul şef Sadoveanu, împreună cu subprefectul I. Bibescu s-au deplasat în localitate pentru a cerceta punct cu punct cele arătate în reclamaţie. Pentru lipsurile constatate propune ministerului o pedeapsă aspră şi retragerea gradului I ca nemeritându-l, dându-se altui învăţător. 23)
Ca urmare a acestei inspecţii, prin adresa Ministerului către revizorul şcolar Târgu-Jiu: „Şcoala rurală de grupa I din comuna Pocruia, Gorj la care funcţionează D. Constantin Purecu să se retrogradeze la gradul II, iar în locu-i să se ridice la gradul I Şcoala de gradul II din comuna Godineşti, unde funcţionează şi I. Dobrescu (pagina 100)” 24)
Cu începere de la 1 octombrie/ 87 Şcoala Pocruia a fost trecută la gradul II şi în locu-i Şcoala Godineşti de gradul II a fost ridicată la gradul I.
Învăţătorul Constantin Purecu, de la Şcoala Pocruia, a fost trecut la gradul II cu salariu corespunzător gradului II de 60 lei în loc de 90 lei. 25)
Din statul de leafă şi gradaţiunea învăţătorilor din judeţul Gorju pe luna octombrie  1892, învăţătorul Constantin Purecu avea 10 ani de serviciu, 90 lei retribuţiunea şi 27 lei pentru gradaţiune, total 117 lei. Reţineri pentru Casa Pensiilor 11%-11,70 lei, suma plătită 105,30 lei. 26)
Aceeaşi sumă a primit-o învăţătorul până în august 1896.
Începând din luna septembrie 1896, Constantin Purecu a fost transferat la Şcoala Costeni, în locul lui Dem. Diaconescu, transferat şi el în al doilea post, la Şcoala Godineşti.
În locul lui, la Şcoala Pocruia a fost transferat Simion Popescu de la Şcoala Runcu.
Născut în comuna Topeşti, în anul 1870, cu Şcoala Normală, încadrat în învăţământ în 1890, a venit la Pocruia în 1896 şi a funcţionat până în 1906. Cu o pregătire temeinică a avut şi rezultate foarte bune.
Printre elevii care au frecventat Şcoala din Sohodol (în Sohodol nu exista şcoală), care a ajuns colonel şi a trăit în Bucureşti şi Drăghescu Pavel, maior medic, decedat în 1914. Dintr-o notă ataşată la pagina a VI a a istoricului: Şcolii Pocruia, învăţătorul Matei Popescu (1900-1980), născut în satul Sohodol arată: „Drăghescu Pavel, colonel medic, moare în 1914 cu ocazia autopsiei unui soldat mort de o boală epidemică, s-a tăiat puţin cu bisturiul în timpul operaţiei, când şi-a prevăzut moartea, exprimându-se celor cu care lucra şi ajuns acasă a spus acelaşi lucru soţiei.
A murit tânăr şi avea şansa să ajungă general. Se mai ştie că atunci când s-a prezentat la Liceul Militar pentru admitere, a obţinut la toate probele scrise nota 10, iar la oral răspunzând foarte bine, însă fiindcă era îmbrăcat cu cioareci din dimie şi opinci a dat naştere unei discuţii între membrii comisiei şi s-a găsit un boier care i-a cumpărat un costum de haine pentru a nu face şcoala de râs.”
Cu învăţătorul Simion Popescu a început  un nou secol, în care învăţământul a avut o continuă dezvoltare. Acest articol constituie o completare a capitolului „Instrucţiunea publică” din cartea „Pocruia- străveche vatră de istorie şi civilizaţie gorjenească”, autori: Gheorghe Călescu şi Maria Călescu, Editura „Ager”, 2004.
Prof Gheorghe Călescu, Pocruia, oraşul Tismana, judeţul Gorj

1) Alexandru Ştefulescu, Gorjul istoric şi pitoresc, Târgu-Jiu, 1904, pagina LVII.
2) Grigore Pupăză, C. Cheznoiu, Istoria învăţământului din Gorj, Editura Newest, 205, pag. 14.
3) Arhivele Naţionale, Amarul general al Instrucţiunii publice pe anul şcolar 1864-1865.
4) Gheorghe Gămăneci, Vasile Arimia, Petre Rădulea, Şcoala gorjeană în contextul dezvoltării învăţământului românesc, volumul 1, Măiastra, Târgu-Jiu, 2007.
5) Petru Rădulea, Gheorghe Gorun, Istoria Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Târgu- Jiu, volumul 1, Editura Rhabon, 2005.
6) Gheorghe Gămăneci, Vasile Arimia, Petre Rădulea, Şcoala gorjeană în contextul dezvoltării învăţământului românesc, volumul 1, Măiastra Târgu-Jiu, 2007.
7) Arhivele Naţionale, Ministerul C. şi Instrucţiunii Publice, dosar 24/ 1840, pagina 96.
8) Arhivele Naţionale, Vornicia din Lăuntru, dosar 69/1845, inventar 848 şi dosar 207/1846)
9) Arhivele Naţionale, Min. C.I.P., Dosar Nr. 231/1858, pag. 178-180.
10) Ibidem, Dosar Nr. 3135/1858, pag. 155.
11) Ibidem, Inventar 2535, Nr. 9/1865, Nr. 3676/1859, aprilie 20, fila 58/f.
12) Ibidem, Inventar 2534, Nr. 91/1865, pag. 2 verso şi pag. 20.
13) Ibidem, Inventar Nr. 2535, 1864/1866, Nr. 492/1864.
14) Ibidem, Dosar nr. 503/1864.
15) Biblioteca Academiei Române PII 7151 I Anuarul general al Instrucţiunii publice pe anul şcolar 1864/65 … anul al II lea, Bucureşti, Imprimeria Statului 1868, litera B.
16) Arhivele României, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, 1864/1866, Nr. 718/1865.
17) Ibidem, Inventar 3536/1867-1869, Nr. 742/1868.
18) Ibidem, Inventar 3536/1867-1869, Nr. 16.
19) Ibidem, Inventar 2537/1870-76, Nr. 575/1872, pag. 132.
20) Arhivele României, Inventar 3536/ 1867-1869, anul 1867.
21) Ibidem, Inventar 3536/ 1867- Nr. 742/1868.
22) Ibidem, Inventar 2537/1870/76, Nr. 28/1874, pagina 126, 127 şi 128.
23)    Arhivele României, Registrul general, Nr. 13886-12/2 1877, Inventar 2538, Dosar 44/1887, pagina 100, 101.
24)    Ibidem, Inventar 2538, Dosar 44/1887, pagina 63-192/1887
25)    Ibidem, Inventar 2538, Dosar 300/1887.
26)    Ibidem, Inventar 2539, pe 1893-1900.
27)    Arhivele României, inventar 2539, pe 1893-1900, Nr. 44/1896, şcolile rurale din judeţul Gorj, lefuri, gradaţii, state, plasa Tismana, judeţul Gorj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here