În România post-totalitară – Senatorul gorjean Vasile Văcaru a pus S.R.I. sub control parlamentar

579
VASILE VACARULa numai 55 ani, senatorul Vasile Văcaru şi-a încheiat ultimul său drum, oprindu-se pentru totdeauna în cimitirul din Pocruia. De atunci, a trecut destul de lungă vreme, dar timpul n-a reuşit şi nu va reuşi curând să aşeze uitarea peste numele celui mai reprezentativ parlamentar gorjean de până acum.

Trista despărţire de viaţă s-a petrecut într-un martie primăvăratic, la 11 ani după ce românii aşezaseră unul lângă altul un coşciug şi un leagăn. Primul destinat Securităţii, celălalt Serviciului Român de Informaţii. Mâine, se împlinesc două decenii de la acel eveniment de referinţă, care ne-a scos din mlaştina fricii faţă de un serviciu secret ce părea etern, două decenii ce aparţin istoriei scrise la cumpăna dintre două secole şi două milenii.
Cu acest prilej, încredinţăm pentru prima dată tiparului, o declaraţie ce ne-a fost făcută personal de către „V. V. – eu”, în septembrie 1996, declaraţie din care răzbate adânca şi neistovita sa nădejde că principalul serviciu de informaţii al ţării noastre încetează să mai fie o forţă ostilă populaţiei.
„(…) Domnule Buneci, văd că mă obligaţi să vorbesc despre activitatea mea, deşi ştiţi foarte bine că nu sunt obişnuit să fac aşa ceva, nefiind acesta un lucru dintre cele mai plăcute. Dar să fie şi un lup mâncat de oaie, cum se spune la mine, la Pocruia. După cum ştiţi, în toţi aceşti ani am deţinut diferite funcţii în stat. Una dintre cele mai <<presante>>, aş putea spune acum, a fost şi cea de preşedinte al Comisiei de Control Parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii. Mai întâi, aş dori să remarc continuitatea şi succesul acestui formidabil exerciţiu democratic, pe care noi l-am început în urmă cu 4 ani, odată cu adoptarea actelor normative ce reglementează funcţionarea S.R.I. şi constituirea Comisiei. Instituirea controlului civil asupra serviciilor secrete reprezintă unul din criteriile de performanţă ale democraţiei pe care – şi-o pot mărturisi astăzi toţi colegii mei din Comisie, indiferent de opţiunea lor politică – România l-a îndeplinit. Eu mă simt satisfăcut de faptul că o anumită conjunctură politică mi-a oferit privilegiul de a conduce acest proces unic şi extrem de delicat al trecerii principalului serviciu de informaţii al ţării sub control parlamentar. În cazul nostru, al României post-totalitare, procesul era cu atât mai complicat cu cât noile servicii secrete moşteneau imaginea negativă a fostei Securităţi. Putem spune, astăzi, că instituirea controlului parlamentar a decurs fără probleme şi fricţiuni, întro atmosferă de colaborare. A existat un proces de acomodare reciprocă în care S.R.I. a învăţat să dea socoteală societăţii asupra activităţii pe care o desfăşoară, iar parlamentarii, reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, au înţeles exigenţele activităţii unui serviciu de informaţii. Practic, profesionalismul şi luarea în considerare a interesului naţional au fost criteriile care au ghidat activitatea tuturor membrilor Comisiei noastre parlamentare, indiferent de opţiunile şi interesele de partid.
Putem spune în prezent, cu satisfacţie, că toate rapoartele şi concluziile investigaţiilor noastre au fost adoptate prin consens. Bineînţeles că nu a fost uşor, aşa cum ar putea părea acum la o anumită distanţare în timp. Au fost necesare zeci de ore de audieri, de expuneri, de reluări interminabile ale aceloraşi subiecte şi probleme. Pentru ca în final, să se ajungă la un rezultat clar, rezumat într-un raport de câteva pagini. Este o performanţă pe care au atins-o puţine comisii parlamentare şi era cu atât mai puţin probabil ca ea să se realizeze într-o chestiune atât de controversată cum este controlul serviciilor secrete.
Cea mai bună dovadă a conlucrării şi profesionalismului membrilor comisiei este faptul că până şi în situaţii extrem de complexe, în care erau angrenate interese politice explicite, cum ar fi intens mediatizatul caz <<Terasa Anda>>, noi am reuşit să ajungem la o soluţie comună, raportul final, care a fost înaintat Birourilor permanente, fiind întocmit de parlamentari aparţinând opoziţiei politice şi semnat de toţi colegii. Cred că, este cel mai bun exemplu al maturităţii de care au dat dovadă membrii Comisiei de control a S.R.I., în exercitarea prerogativelor lor, rezistând tentaţiei de a folosi această calitate pentru promovarea unor interese înguste de partid”.
La ora actuală, controlul civil al S.R.I., prin Parlament, reprezintă un indicator de democratizare a societăţii. Dar se poate susţine, cu mâna pe inimă, că această structură informativă nu-şi mai foloseşte creditul de care beneficiază în dauna drepturilor cetăţeneşti ? Poate că da, poate că nu ! Cert este că în procesul de reformă instituţională progresele sunt la vedere. Cu precădere, sub mandatul ambasadorului George Cristian Maior, obiectivele „Viziunii Strategice 2007 – 2010 a Serviciului Român de Informaţii” au prins conturul unor succese notabile. Întinerirea activelor, cu absolvenţi ai Academiei de Informaţii şi ai cursurilor masterale, creşterea capacităţii operative, deschiderea canalelor de dialog cu mass-media şi societatea civilă, lansarea revistei „Intelligence”, cu apariţie lunară şi grad larg de accesibilitate fac parte dintr-o listă bine cunoscută cititorilor noştri. Peste toate, s-a finalizat şi procesul de predare a dosarelor Securităţii către C.N.S.A.S.. Încheiem, cu noul demers instituţional al S.R.I., axat pe nevoia de autoprotecţie faţă de terorism. Facem acest lucru şi pentru faptul că Direcţia Judeţeană de Informaţii Gorj a organizat, în ultimii ani, simpozioane şi seminarii, de natură să familiarizeze gorjenii cu pericolul reprezentat de terorism.
Terorismul reprezintă o ameninţare pentru toate regiunile, pentru toate statele şi popoarele. Grupurile teroriste şi grupările politice criminale vizează securitatea individuală şi colectivă, valorile spirituale democratice şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Actele de terorism sunt îndreptate împotriva populaţiei, nicidecum împotriva guvernelor. Terorismul este îngrijorător pentru că duce la moartea sau mutilarea unor oameni nevinovaţi, în numele unor credinţe sau al unor agende politice absurde. Cu 40 de ani în urmă, nu exista nicio mişcare teroristă religioasă în lume. În 1980, doar două din cele 64 de organizaţii teroriste cunoscute pe planetă, erau animate de credinţe religioase. Acum, în Orient, majoritatea grupărilor teroriste, deşi se bizuie pe fundamentalismul religios, nu sunt transnaţionale. Dar unele, ca şi AL-QAEDA, sunt într-adevăr globale. De aceea, nu trebuie lăsată doar în responsabilitatea S.R.I. cunoaşterea situaţiilor generatoare de risc. Vigilenţa cetăţenilor, propria lor judecată şi experienţa de viaţă pot preveni producerea de atacuri teroriste !
Victor Buneci, Vasi Pleşa

1 COMENTARIU

  1. Atata ridicare in slavi pentru oameni care nu au contat absolut deloc in istorie. Nu au facut nimic altceva decat sa pozeze in oameni de onoare. Ar fi trebuit eutanasiati toti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here