În prag de an şcolar – Sute de şcoli neautorizate sanitar

Peste câteva zile se va închide anul şcolar, iar un altul nou este pe cale să înceapă. În şcolile din judeţul Gorj situaţia nu este atât de roz. Sunt probleme grave din punctul de vedere al finanţării, al curăţeniei, al personalului, iar acestea se răsfrâng asupra mediului de şcolarizare. La nivelul judeţului Gorj s-au format două comisii care urmăresc în această perioadă starea învăţământului.

Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a dezvăluit ieri într-o conferinţă de presă câteva aspecte legate de acest subiect. Astfel, am aflat că cele două comisii vor urmări atât încheierea anului şcolar precedent (care se finalizează la 31 august a.c.), cât şi începerea noului an şcolar. Acestea sunt formate din delegaţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, al Direcţiei de Sănătate Publică, al Consiliului Judeţean, precum şi ai Prefecturii Gorj.

În prezent, 40 de şcoli nu sunt sigure că îşi vor deschide porţile cu lucrările de amenajare finalizate în totalitate. „Am făcut o inventariere a lucrărilor pentru a observa care este stadiul de realizare în fiecare unitate de învăţământ. Am observat că unele lucrări sunt achitate în proporţie de 80% şi este o prioritate ca să facem rost şi de restul finanţării pentru a încheia lucrările”, a declarat Nicolae Mergea, inspector şcolar general pe Gorj.

IŞJ Gorj recunoaşte faptul că la nivelul judeţului există probleme de finanţare, dar care nu afectează începerea anului şcolar 2009/2010. De asemenea, o situaţie dificilă este faptul că există lucrări neplătite din anul şcolar precedent. Mergea a amintit de faptul că judeţul Gorj a primit în luna martie a acestui an 304 miliarde ROL din partea Guvernului pentru a-şi achita restanţele. „Acum, au fost începute lucrări şi de 500 de miliarde ROL, deşi datoriile au rămas încă neachitate. Astfel de cazuri se înregistrează în Campusul de la Bârseşti şi cel de la Peştişani”.

După părerea autorităţilor ju-deţene, orice finanţare primită de la bugetul de stat trebuie să aibă o componentă locală, şi să vină în sprijinul Primăriilor şi a Consiliilor Locale. Tot de acestea ţin şi problemele existente în incinta şcolilor. În judeţul nostru, costurile de finanţare depăşesc nevoile unităţilor şcolare. La ora actuală, cel mai bine funcţionează programul de finanţare prin Banca Mondială.

Oraşul Tismana este un caz fericit în problemele întâmpinate la fiecare început de an şcolar. Aici se mai aşteaptă nişte bani pentru a se zugrăvi sălile de clasă ale şcolii din Costeni, iar, în prezent, sunt lucrări în execuţie la şcoala Racoţi, acestea terminându-se până la 1 septembrie. Ambele unităţi şcolare menţionate au doar clase primare. La Costeni învaţă 75 de copii, iar la Racoţi alţi 30. Toate şcolile din oraşul Tismana nu vor avea probleme cu înclzirea în sezonul rece deoarece aprovizionarea cu lemne a fost deja făcută.

Primăria Tismana a primit câte 14.000 RON pentru Grupul Şcolar Tismana, precum şi şcolile generale din Pocruia, Topeşti şi Sohodol, pentru amenajarea unor terenuri de sport. Fiecare teren va avea câte 500 de metri pătraţi. Şcoala Generală Pocruia are sub aripa sa 120 de elevi, cu tot cu micuţii care sunt la clasele de grădiniţă. Aici, nu se înregistrează probleme deosebite, directoarea unităţii, Florentina Grindeanu aşteptând de zor amenjarea terenului de sport.

Mihaela Lupu, directoare de 10 ani a Grupului Şcolar Tismana, profesoară de franceză în aceeaşi unitate de 32 de ani, este nemulţumită de faptul că elevii secolului XXI nu îşi mai dau silinţa să înveţe, iar copiii buni migrează spre oraşe mai dezvoltate, exact ca şi profesorii care vin, predau vreme de un an, iar apoi doresc repartizare în municipii. „Avem profesori care vin, stau câte un an, iar apoi pleacă. Asta, din cauză că nu le convine salarizarea. O problemă deosebită o întâmpinăm de câţiva ani încoace cu catedra pentru specializarea turism, unde predau profesori care au studiat ASE-ul sau Marketing-ul”, a concluzionat aceasta.

Deşi peste două săptămâni va debuta noul an şcolar, încadrarea personalului didactic nu a fost încă finalizată. Doritorii vor mai trebui să treacă prin câteva probe la discipline care nu sunt în toate şcolile, ci doar în cele care organizează cursuri de profil precum muzică, alimentaţie publică sau kinetoterapie. Un caz mai special este legat de repartizarea catedrelor de informatică la clasele gimnaziale. La IŞJ Gorj s-au prezentat 60 de candidaţi pentru un singur post titularizabil pe această disciplină, însă a rămas neocupat deoarece candidaţii n-au obţinut note mai mari de 7. De asemenea, mai sunt de repartizat şase jumătăţi de catedră pe orele de limba franceză.

Un alt punct important de care inspectorii IŞJ Gorj nu mai ştiu cum să-i dea de cap este asigurarea instituţiilor de învăţământ cu personal de conducere, precum şi numirea unora cu delegaţie. Aceasta este necesară dacă directorii de instituţii şcolare se pensionează sau le expiră mandatul. În judeţ, există peste 30 de directori care vor fi numiţi în funcţie cu delegaţie începând cu data de 1 septembrie, când mandatul le expiră.

Lipsa gardurilor de împrejmuire, acoperiş deteriorat, infiltraţii în sălile de clasă, paviment deteriorat, iluminat artificial necorespunzător, grupuri sanitare necorespunzătoare, local neigienizat, tavan deteriorat, pereţi fisuraţi şi urme de rozătoare sunt doar câteva probleme ce se găsesc la sute de unităţi şcolare din judeţul nostru.

Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, doctor Marius Boeriu, din totalul de 734 de unităţi şcolare din judeţul nostru, nu mai puţin de 344 funcţionează, la ora actuală, fără autorizaţii sanitare. Majoritatea unităţilor cu probleme se află în mediul rural, dintre acestea mai mult de 40 având grupuri sanitare cum greu îşi poate închipui un om civilizat, buda din fundul curţii părând un vis frumos pe lângă unele cocioabe cu pereţi căzuţi ce trec drept toalete pentru elevi. Unităţile de învăţământ îşi vor deschide porţile pentru elevi în mai puţin de trei săptămâni, puţine fiind cele conforme cu standardele necesare. În prezent controalele continuă, pentru a se stabili dacă la şcolile cu probleme s-a încercat rezolvarea acestora, de la ultima vizită a inspectorilor sanitari şi a inspectorilor şcolari.