În perioada Sărbătorilor de Iarnă – Obiceiuri uitate sau trunchiate

103

alaiul obiceiurilor 19 decembrie 085Obiceiurile de Anul Nou, arhicunoscute tuturor, se demitizează şi sunt din ce în ce mai des trunchiate chiar sub ochii noştri. De-a lungul timpului, unele dintre ele şi-au pierdut valoarea şi mesajul şi au

devenit vulgare modalităţi de a face bani, sau, în perioada comunistă, de a lăuda conducerea ţării.

„Strict legate de trecerea dintre ani, cele mai răspândite au fost şi rămân Pluguşorul şi Sorcova. Începând din anii 60, obiceiul Pluguşorului, pentru că e cam singurul fără conţinut religios dintre obiceiurile de iarnă, propaganda comunistă a vremii l-a inclus între obiceiurile permise”, a povestit directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu – Jiu, Viorel Gârbaciu. Acesta a mai spus şi că, din cauza politizării excesive a Pluguşorului, acesta şi-a pierdut însemnătatea iniţială, acesta fiind, de fapt, legat de îndeletnicirea principală a ţăranului român şi anume agricultura.
alaiul obiceiurilor 19 decembrie 098“Sorcova, vesela…”, singurul obicei păstrat intact
Al doilea obicei de Anul Nou este Sorcova, un obicei la fel de vechi şi cunoscut în ţara şi judeţul nostru. Pentru că, de obicei, cu Sorcova merg, în dimineaţa de 1 ianuarie, copiii, acest obicei a devenit unul folosit mai mult în familie. Copiii îşi sorcovesc părinţii şi rudele sau vecinii, foarte rar întâmplându-se ca, într-un sat, copiii mai săraci să meargă din poartă în poartă şi să ureze un an mai bun, cu Sorcova, pentru un ban sau un colac. „S-a păstrat acest obicei şi are toate şansele să se alaiul obiceiurilor 19 decembrie 136păstreze în veşnicie pentru că e, în primul rând, un obicei familial”, a mai spus Gârbaciu.
Tradiţii păstrate la munte
Mai există şi obiceiuri legate de animale, specifice, în general, zonei de munte. Astfel, între Crăciun şi Anul Nou, se merge şi cu „Capra”, „Ursul” sau „Cerbul”, când unul dintre colindători se îmbracă în costum care simbolizează unul dintre aceste animale. Spre exemplu obiceiul „Ursului” se păstrează cu sfinţenie la Novaci, Crasna, Baia de Fier şi Polovragi. Din fericire, în judeţul nostru există mai multe localităţi în care aceste tradiţii şi obiceiuri nu sunt lăsate să moară, tineri inimoşi şi cu dragoste pentru aşa ceva păstrându-le şi prezentându-le ori de câte ori au ocazia. Astfel, în cadrul secţiilor externe ale Şcolii Populare de Artă, de la Tismana, Cloşani, Polovragi sau alte localităţi s-au constituit grupuri de tradiţii şi obiceiuri.
Dorina Cioplea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here