În patrimoniul Muzeului de Artă din Târgu Jiu, “Autoportretul” lui Brâncuşi?!

226
brancusi 014Lucrarea „Cap expresie” ce se află în patrimoniul Muzeului de Artă din Târgu Jiu şi care îl reprezintă pe marele sculptor Constantin Brâncuşi, realizată de Miliţa Petraşcu, se pare că poartă şi amprenta Titanului de la Hobiţa. Acest lucru este susţinut de către scupltorul Remus Botarro, care a trimis la sediul Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu o scrisoare precum şi o copie după un material realizat de Radu Ionescu care susţinea acest lucru.
La Muzeul de Artă din Târgu Jiu există originalul unei lucrări realizată de către Miliţa Petraşcu, mai exact un portret al Titanului Brâncuşi. Despre sculptoriţă se ştie că l-a vizitat pe Brâncuşi în atelierul său de la Paris şi că a şi fost îndrumată de acesta, fiind considerată eleva preferată a marelui sculptor. “Cap expresie”, realizat în ghips, a fost donat muzeului de la Târgu Jiu chiar de către aceasta şi, în ultimul timp, a fost păstrat în depozitul muzeului. În schimb, este expusă publicului o variantă în bronz realizată de Constantin Barabas după lucrarea artistei.

Operă colectivă ?
Potrivit directorului Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan, sculptorul Remus Botarro, preşedintele Fundaţiei Franco Române Internaţionale (FFRI), a pus la dispoziţie un material întocmit de către regretatul istoric de artă Radu Ionescu, pentru fundaţia pe care o reprezintă. În acest material Ionescu declara că, în urma mai multor discuţii avute personal cu sculptoriţa Miliţa Petraşcu, lucrarea “Cap expresie” nu este un portret al lui Brâncuşi ci chiar un autoportret, dat fiind faptul că artistul ar fi intervenit asupra realizării lucrării. “Brâncuşi a intervenit personal în procesul de modelare/finalizare a trăsăturilor chipului, terminând practic lucrarea Miliţei Petraşcu, ceea ce conferă lucrării o valoare inestimabilă”, se arată în materialul semnat de Radu Ionescu. Acesta mai susţinea şi faptul că este singura operă de artă “colectivă” a sculptorului.
Barbu Brezianu susţinea informaţia?
Părerea conform căreia lucrarea a fost realizată de către Miliţa Petraşcu şi maestrul Brâncuşi este susţinută şi de Barbu Brezianu care, împreună cu Radu Ionescu şi Sidney Geist, cu prilejul “Anului Internaţional Brâncuşi 2001” a semnat o convenţie prin care să realizeze împreună o carte de specialitate despre viaţa şi opera lui Brâncuşi. Printre lucrurile pe care cei trei vroiau să le aducă la cunoştinţa cititorilor se afla şi modul de realizare a sculpturii în cauză şi anume prin colaborarea sculptorului gorjean cu eleva sa. “Aceste date le cunosc din numeroasele discuţii personale cu regretata sculptoriţă Miliţa Petraşcu, studenta favorită a lui Brâncuşi, care mi le-a destăinuit în contextul prieteniei şi cooperării noastre în domeniul istoriei artei”, mai era scris în materialul lui Radu Ionescu.
Originalul – păstrat în depozit
brancusi 012La Târgu Jiu ideea că scuptura poartă amprenta lui Brâncuşi nu a adus prea mult entuziasm. “Nu putem fi siguri de nimic, vrem dovezi”, a declarat muzeograful Carmen Şocu. Şi Constantin Popa, şeful secţiei de artă a muzeului a declarat că în însemnările Miliţei nu ar exista nimic care să se refere la o posibilă colaborare între maestru şi elevă, în ceea ce priveşte realizarea unui portret. Totuşi, dacă acest lucru ar fi adevărat, lucrarea din ghips ar fi expusă la loc de cinste în muzeul din Târgu Jiu. Până una alta, însă, aceasta este păstrată în depozit din cauza faptului că “ghipsul este mult mai sensibil şi am vrut să îl protejăm”. Carmen Şocu a mai declarat faptul că tot ce poate face este să prezinte ca o legendă posibilitatea că Brâncuşi a participat la realizarea sculpturii.
Parte dintr-o lucrare mai mare
O altă legendă care circulă în legătură cu acest ghips este faptul că ar face parte dintr-o lucrare mai mare, care îl prezenta pe Brâncuşi cu un ou în braţe dar, ulterior, sculptoriţa a păstrat doar capul, “mai ales că asupra acestuia intervenise şi sculptorul”, după cum a mai declarat Popa. Miliţa Petraşcu a avut, însă, un jurnal în care s-ar putea căuta veridicitatea acestor zvonuri. “Dacă s-ar găsi jurnalul am şti cu siguranţă dacă Miliţa a lucrat sau nu cu Brâncuşi la potret”, a mai completat Şocu.
Dorina CIOPLEA
N.R.: Aberaţii şi falsuri
Controversatul Remus Botar, român de origine, este amestecat în presupuse afaceri ilegale cu copii după lucrări de Brâncuşi. În ce priveşte pe Barbu Brezianu şi Radu Ionescu, ei nu mai sunt în viaţă, iar afirmaţiile scrise ale lor pe această temă nu se cunosc. Doamna Sorana Georgescu-Gorjan este indignată de colportarea unor asemenea informaţii. Un referat referitor la paternitatea bustului Miliţei Pătraşcu, al domniei sale, se află din anul 2008 la primarul Florin Cârciumaru. (Ion PREDOŞANU)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here