În lipsa revistei “Serile la Brădiceni”, în 2012

185

Dacă nu mă-nşel, anul acesta, Festivalul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni” a ajuns la ediţia a XVI-a. Şi sună frumos, nu-i aşa? Cu siguranţă, există şanse ca manifestarea din acest an să fie excepţională. Şi totuşi, nu apare, pentru prima dată, revista „Serile la Brădiceni”. A ieşit de sub tipar, în schimb, revista de literatură şi artă MIRACOL DE BRĂDICENI. Bogatul sumar şi semnatarii garantează.

În căutarea legalităţii
Tot ce s-a făcut până acum merită toată lauda. Să ţii manifestările an de an, cu invitaţi de marcă şi fără o susţinere financiară instituţională nu-i uşor.
Păcatul e altul. Mă rog, criza nu-i de neglijat şi banii pentru editarea-tipărirea revistei SERILE LA BRĂDICENI se transformă într-un premiu. Nu ştiu care, deşi Gorjeanul – ca partener media – le-a publicat pe toate, atribuite de un juriu condus de criticul literar Gheorghe Grigurcu. Ştiu că deranjez, dar nu mi se pare normal ca, după 15-16 ani, să nu existe un for de conducere, o formă juridică ci doar un haos creator. Să faci, în 2012, o fundaţie, este imposibil. De unde 100 de milioane de lei, cum cere legea fundaţiilor, pare-mi-se, şi 70 de angajaţi cu salarii medii pe economie?
Serile la Brădiceni sunt un fenomen literar şi cultural deloc de neglijat. Cu creatori importanţi şi premii aşijderea. La toate ediţiile. Sună frumos şi denumirea editorului – „Atelierul Naţional de Poezie SERILE LA BRĂDICENI”, care-ar putea fi denumirea unei asociaţii culturale. Dar nici această formă juridică nu-i!

Prea multe moaşe
Luându-mă după pagina primă, de după coperta a II-a, m-am păcălit singur crezând că editor e Atelierul naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”. Ei bine această superbă „Revistă de literatură şi artă, Anul VI, Numărul 8 – 2012, are mai mulţi editori. Aşa cum stă scris pe pagina 2: Fundaţia „Serile la Brădiceni”, Cenaclul „Serile la Brădiceni” şi Societatea Naţională Culturală Română „Cercul de la Târgu Jiu”. Măi, să vezi. Şi să nu crezi. La Fundaţia „Serile la Brădiceni” preşedinte ar trebui să fie prof.univ.dr. Constantin Mircioiu, sponsorul revistelor de până azi. Când i s-a alăturat condeierul – poet şi eseist – I.D. Sicore. La fel, tot „doi naşi” semnează şi ca Redactori şefi: Ion Căpruciu şi Silviu Doinaş Popescu. Îi preţuim pe amândoi. Şi poate-i mai bine aşa, decât să ai un Redactor şef chinez, ca revista „România literară”, aşa cum afirmă poetul Spiridon Popescu referindu-se la Chi-Fu. În realitate fiind vorba despre Gabriel Chifu, oltean de obârşie şi poet valoros.
Cert este că ne aflăm în faţa unui nou născut cu mai multe moaşe. Şi subsemnatul apare în caseta tehnică a revistei. Numai că eu n-am văzut forma finală, cea tipărită, cu multe necunoscute şi pentru mine.

Semnatari, unul şi unul
Cum spuneam într-unul din numerele trecute ale Gorjeanului, poetul Nicolae Coande va fi laureatul Premiului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”. Cu poemul domniei sale: „O renaştere din cap”, poem preluat din “Fincler”, începe revista MIRACOL DE BRĂDICENI. Mai apoi, Petru Ursache tratează „Teoria literară”, pagini preluate din T. Maiorescu – „Esteticianul”. Şi Magda Ursache e prezentă cu un lung interviu consemnat de Gabriel Funica, preluat din Bursa de iluzii, de Magda Ursache. Ambiguitatea semnăturilor e greu de priceput. Poeta Claudia Voiculescu semnează un „Remember, Istrate Micescu”, dar şi un grupaj de poezie consistent şi valoros.
„Încărcat de mari nemulţumiri” este titlul unui eseu pe teme actuale, la rubrica „Accente politice”, semnată de colaboratorul şi Consilierul editorial al cotidianului Gorjeanul – Ion Popescu-Brădiceni. La ESEU, citim cu plăcere o cronică colegială semnată de Ion Căpruciu la cel mai recent volum de versuri semnat de Ion Popescu-Brădiceni –

„Tranşee de cristal”.
Ca „Însemnări de scriitor”, acelaşi poet şi publicist Ion Căpruciu mai publică o seamă de povestiri: Portret de bunică”, „La noi, la Brădiceni”, „Sărut mâna domnule doctor”, dar şi Tableta de scriitor: „Problemă la capacitate”. Lapidarul critic literar Ion Trancău îi creionează succint un portret poetului George Drăghescu, una şi aceeaşi persoană cu actorul cu acelaşi nume de la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu.
Adăugând şi un minunat articolaş, de suflet semnat de actriţa bucureşteancă Rodica Mandache, preluat din Jurnalul naţional, text inspirat de un demers liric extrem de generos al actorului-poet George Drăghescu, pe care l-a cunoscut la Târgu Jiu, plus poemul „Lui Brâncuşi” al lui Marin Voican-Ghioroiu, publicat de asemenea în Gorjeanul şi citit la Congresul al XIII-lea de Dacologie, Târgu Jiu, 2012, congres dedicat temei „Brâncuşi şi dacologia” putem conchide caracterul cuprinzător al unei reale reviste literare de succes. De-ie Domnul Dumnezeu ca şi de acum încolo să nu se coboare sub această ştachetă ridicată cu fineţe şi eleganţă sus de tot! Sensibilul om de ştiinţă Constantin Mircioiu, profesor universitar doctor şi-n farmacologie dar şi-n matematici, în acelaşi timp şi membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România ne oferă două pagini de spiritualitate – Istoricul Bisericii Corbiţa şi „Discurs – Rugăciune”, cu fotografii-ilustraţii de la slujba de sfinţire a lăcaşului pe care el l-a dăruit lui Dumnezeu şi consătenilor mamei sale originare din Corbiţa Vrancea, sat fără bisericuţă până la Ctitoria Domniei Sale.

Cei din urmă vor fi cei dintâi!
Petru Birău are un eseu „OSTRAKON” – romanul labirintic transmodernist al scriitorului total Ion Popescu-Brădiceni, iar Claudia Voiculescu, I.D. Sicore, George Dumitru, Maria Şerban Silivaş, din nou Ion Popescu-Brădiceni, pe patru pagini, Vasile Ponea şi Nicolae Căpăţână întregesc revista cu sensibile pagini-cicluri de POESIS. Recitim cu pioşenie cele „Zece litanii pentru mama mea, Elena I. Popescu” de Ion Popescu –Brădiceni şi aşteptăm promisele însemnări IN MEMORIAM, ce vor fi dedicate regretatului său tată de acelaşi prolific şi generos Ion Popescu Brădiceni. Care-a mai dat, împreună cu distinsa Doamnă Gabriela Popescu şi un fiu, dăruit pe ogorul literaturii române – prozator, eseist şi, din când în când, chiar poet – Silviu Doinaş Popescu. Autorul a două proze scurte şi şugubeţe dar moderniste: „Cu dracu’ la interviu” şi „Găleţile vitezomane”.
M-am întins cam mult, dar nu pot să trec peste fragmentul din volumul 2 al romanului „Maia”, intitulat „Dureri înăbuşite”, semnat de clasicul în viaţă Ion C. Gociu. Care ne-a încântat cu primul volum, apărut la Editura Societatea Scriitorilor Militari, în 2012, colecţia „SERILE LA BRĂDICENI”. Despre prozatorul de excepţie Ion C. Gociu mai scrie şi Mircea M. Pop, profesor universitar şi cetăţean stabilit în Germania.

In Memoriam – prof. Nicolae Dragotă
Nu numai cei care l-au cunoscut pe profesorul şi literatul Nicolae Dragotă vor vărsa o lacrimă citind însemnările lui I. D. Sicore, plasate sub semnul IN MEMORIAM, despre Cartea de suflet – SINGUR ÎN LUME, a regretatului Nicolae Dragotă, cel născut la Brădiceni şi profesor la Târgu Jiu. Una peste alta, sper să fiu iertat pentru observaţiile organizatorice sugerate, iar de la anul să fie totul remarcabil. La nivelul de vârf al revistei MIRACOL DE BRĂDICENI.
Ion Predoşanu
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here