Scurtele însemnări de faţă se referă la o superbă carte a prolificului autor Ion Popescu-Brădiceni: „A la recherche du modele perdu”, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011. Greu de încadrat într-un gen anume, ea poate fi apreciată şi tratat de artă poetică, şi tratat universitar pentru studenţii facultăţilor de limba şi literatura franceză, adică un curs indispensabil acelora ce vor să-şi facă o cultură solidă.
Despre autor, zgârcitul critic literar Gheorghe Grigurcu, el însuşi un poet, înainte de toate, afirmă şi semnează pe coperta ultimă următoarele: „Poet deci, înzestrat cu o autentică sensibilitate, Ion Popescu-Brădiceni este şi un eseist care a închinat o serie de volume fenomenului poetic. Prin urmare, sensibilitatea sa lirică este dublată de o cultură temeinică. Domnia sa este, totodată, distins cadru universitar.”Excelenta carte de care ne ocupăm aici, succint, este subintitulată „O introducere în cultura, civilizaţia, arta, literatura şi limba franceză”. Ea este, ceea ce şi-a propus, un curs şi seminar de limba şi literatura franceză, dar şi o antologie a poeziei franceze şi artei emanată de-a lungul secolelor din Oraşul Luminilor – Paris. Care a fost şi rămâne, în ciuda expansiunii limbii engleze, principala capitală a culturii europene. Dacă aş aprecia ce-mi place mai mult şi mai mult la această carte de căpătâi a profesorului universitar Ion Popescu-Brădiceni e originalitatea cuvântului înainte al ediţiei: „În loc de prefaţă” prezintă, de fapt, „Tatăl nostru” în trei expresii – PATER NOSTER, traducerea latină utilizată în liturghiile catolice, traducerea în limba franceză zisă „ecumenică”, traducerea franceză utilizată în comunităţile ortodoxe şi cea din Evanghelia după atei 6:9-13, care este şi cea mai folosită variantă în limba română. Ar mai fi de observat că, de această dată, importanta carte îi are trecuţi ca editor pe reputatul scriitor craiovean Florea Firan, referenţi ştiinţifici pe Conf. dr. Lazăr Popescu, precum şi pe lectorii universitari doctori Rodica Viorica Turceanu şi Dorin Ciontescu-Samfireag. Ea poate fi considerată şi un bogat compendiu de limbă şi literatură franceză şi limbă română chiar, traducerile dintr-o limbă într-alta fiind semnate, în marea lor majoritate, de Ion Popescu-Brădiceni şi Gabriela Popescu. Sinteza de limba literară franceză şi gramatică e completată de o antologie lirică a celor care s-au exprimat în limba lui Voltaire, dar şi în limba lui Eminescu ori despre Eminescu. Din Franţa, România şi Europa în genere. Ediţia se recomandă de la sine, ca extrem de necesară, nu numai studenţilor şi tinerilor scriitori – poeţi şi eseişti -, dar şi scriitorilor atestaţi ca atare de critica literară de la noi ori de aiurea.
Ion Predoşanu
