În avanpremieră Mica „Brâncuşiană” de la Peştişani – o reuşită a „Fundaţiei Casa Brâncuşi-Hobiţa”!

129

DSCN5293Aşa cum ne-am informat cititorii, Simpozionul Naţional „Brâncuşiana” plănuit a se desfăşura la Peştişani pe 17-18 februarie 2012, s-a amânat. Spre a reuşi ca academicienii Eugen Simion şi Dumitru Radu Popscu să poată veni.

Şi s-a reprogramat pe 16 martie. Totuşi, în urma unei inspiraţii de moment, i-am solicitat preşedintelui fundaţiei, prof.univ.dr. Moise Bojincă, să marcheze într-un fel celebrarea împlinirii a 136 de ani de la naşterea marelui Constantin Brâncuşi, la 19 februarie 1876.

Surpriza imensă, la Peştişani – prezenţa brâncuşiologului Ion Mocioi

DSCN5291La vremea apropierii de ora 13, sâmbătă, la Clubul Pensionarilor din Peştişani, locul de desfăşurare al manifestării, ne-am pomenit cu domnul prof.univ.dr. Ion Mocioi că „descalecă” din autoturismul personal. Distinsul cărturar citise Gorjeanul şi s-a gândit să ne facă o surpriză. Una imensă. Firesc, ca moderator, i-am dat cuvântul prof.univ.dr. Moise Bojincă. Şi domnia sa, om cu un bun simţ rar, la rugat pe scriitorul Ion Mocioi să ne vorbească mai întâi ca unul care şi-a dăruit viaţa studierii vieţii şi operei Titanului de la Hobiţa. Evident, toţi cei prezenţi şi-au ciulit urechile şi au fost, cum se spune, numai ochi şi urechi. Într-un număr viitor, vom prezenta pe larg conferinţa domniei sale. Rar întreruptă, colocvial, aşa cum şi-a dorit, cu unele lămuriri sau răspunsuri la întrebările curioase ale celor prezenţi.

DSCN5296Cartea brâncuşiană – la loc de cinste!

Aici, fac o paranteză. Ca şi la alte manifestări culturale, pasionata bibliotecară Marieta Rădulescu ne-a făcut bucuria să ne clătim ochii privind şi răsfoind cărţile despre C. Brâncuşi pe care domnia sa le are în Biblioteca Peştişani.

Însuşi scriitorul Ion Mocioi regreta că dintre cele opt! Cărţi ce-l au ca autor pe domnia sa doar două sunt şi la biblioteca din Peştişani. Doamna Marieta Rădulescu s-a scuzat, pe bună dreptate, că nu-i asigură fonduri pentru a achiziţiona alte cărţi Consiliul Local al Primăriei Peştişani. Nu-i nimic, ne-am propus ca, împreună cu autorul Ion Mocioi, şi fundaţia să ajute la achiziţionarea altor cărţi despre C. Brâncuşi.

„Memoria brazdei”, în lectura cărturarului şi juristului Bojincă

Descoperind un capitol în care se vorbeşte, cu lux de amănunte, despre Brâncuşi într-o Monografie a satului Frânceşti, semnată de Matei Silvian, prof.univ.dr. Moise Bojincă ne-a citit, cu delicateţe, acel superb text. Totuşi, la un moment dat, luat de plăcerea lecturii şi fără a avea vreo vină, domnul preşedinte Moise Bojincă a prezentat şi un neadevăr. Cum că, vezi Doamne, un unchi al autorului ar fi stat de vorbă cu Brâncuşi, prin 1938, pe când Titanul de la Hobiţa s-ar fi aflat la Târgu Jiu. Ori, cum bine se ştie, sculptorul n-a reuşit să fie prezent. Lucru ce nu putea să-i scape meticulosului brâncuşiolog Ion Mocioi. Fără supărare, de nicio parte, Ion Mocioi s-a lansat într-un expozeu despre o perioadă mai necunoscută din viaţa şi activitatea lui Brâncuşi, dintre anii 1938-1947. Domia sa deţine o fotografie cu Brâncuşi în România şi la Târgu Jiu, prin anul 1943, dar cercetătorul din el nu-i permite să se hazardeze, A trimis-o în Elveţia spre a fi expertizată. De altfel, asupra acelei perioade mai puţin cunoscute se apleacă, în ultima vreme, cercetările şi eforturile Maestrului Ion Mocioi.

Hobiţanul Grigore Brâncuşi şi peştişeneanul Gogu Sprâncenatu

Printre oaspeţii localnici am avut bucuria ca un hobiţan, Grigore Brâncuşi, să facă o paralelă între credinciosul sculptor – fie măturător la Biserica Ortodoxă din Paris, fie cântăreţ, cum l-a descris domnul Ion Mocioi – şi poetul patriot Vasile Militaru. Un subiect asupra căruia, de asemenea, vom reveni. Nea Gogu Sprâncenatu ne-a povestit o seamă de amintiri ale unor oameni vârstnici cu care-a stat de vorbă şi care, din nefericire, au rămas necunoscute.

Poemul graficianului Gogă Nicolcioiu-Nixon

Emblema Clubului Pensionarilor din Peştişani pare a fi portretul cu care artistul autodidact Gogă Nicolcioiu-Nixon a dăruit acest Club. Un Brâncuşi în viziunea domniei sale. Dar nu despre aceasta vom vorbi acum. Acelaşi G.N.-Nixon a avut inspiraţia să ne propună păstrarea unui moment de reculegere în memoria Marelui Brâncuşi.

Ca unul care-a ucenicit şi ca poet în Cenaclul „Ion Minulescu” al Uzinelor Sadu, Cenaclu condus de colaboratrorul Gorjeanului I.D. Sicore, Poetul Gogă Nicolcioiu –Nixon ne-a citit un poem semnat de domnia sa şi datat martie 1967, la a X-a comemorare a plecării lui Brâncuşi al cele veşnice.

OMAGIU LUI BRÂNCUŞI

Sunt zece ani de-atunci, e un deceniu

De când Brâncuşi al nostru a apus,

Ne va rămâne nouă încă un mileniu

În infinitul ce se urcă tot mai sus.

O, sculptore Gorjan ce ne-ai fost stins

În zorii unei zi de primăvară,

Revăd privirea ta şi părul tău cel nins

Cum se sculptează-n orice colţ de ţară.

E o privire blândă, răbdătoare

Şi-n ea se-ncrucişează mii de gânduri,

Brăzdată va rămâne de vânturi şi de soare

De păsări nevăzute în marile lor cârduri…

Te-au luat în taina lor trecând pe-o altă lume

Şi ai plecat fără să vrei vreodată,

În locul tău străluce azi un singur nume

Iar ţara ta de glorii, rămâne lăudată…

La masa te de piatră s-aşează tot mai mulţi

Olteni, Români, Gorjeni, urmaşi ai lui Traian,

Şi Decebal, viteazul cu drumu-i de virtuţi

Închină-ţi un Omagiu în fiecare an…

Pe sub arcada porţii urmaşii se apleacă

În semnul preţuirii citind-i rând pe rând,

Şi-n câteva cuvinte săpate într-o placă

E viaţa ta bigotă, ce tace murmurând…

Sunt zece ani de-atunci, e un deceniu

De când Brâncuşi al nostru a apus,

Ne va rămâne sobru încă un mileniu

În infinitul său ce urcă tot mai sus…

Gheorghe Nicolcioiu-Nixon 31 martie 1967

Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here