Guta, o boală care afectează mai mult bărbaţii

519
articulatiiGuta (artrita gutoasă) este o boală considerată în trecut ca fiind boala celor avuţi, care consumau carne de vânat şi vinuri fine. Astăzi foarte multe persoane sunt afectate de consumul în exces de mezeluri, al cărnii procesate.

Guta este boala care apare datorită acidului uric în exces în sange, el fiind produsul de degradare al purinelor, substanţe aflate în mod natural în corpul nostru precum şi în alimente. În mod normal acidul uric se dizolvă în sânge şi trece prin rinichi în urină.

Dar uneori acesta fie se produce foarte mult, fie se elimină foarte puţin şi se depune sub formă de cristale de urat (sare a acidului uric) la nivelul ţesuturilor, în zonele subcutanate, în articulaţii (sub formă de cristale ca nişte ace) şi la nivel renal sub formă de calculi.
Factorii de risc pentru gută sunt următorii:
-Persoanele care au în familie rude suferind de gută
-Sedentarismul
-Obezitatea
-Alcoolul chiar şi în cantităţi moderate are efect diuretic ce conduce la deshidratare care poate precipita un atac de gută
-Tensiunea arterială crescută
-Indivizii cu nivele serice crescute ale colesterolului total
-Unele medicamente: corticoizii, diuretice
-Funcţionarea anormală a rinichilor
Anumite boli conduc la producţia excesivă de acid uric în corp (leucemii, limfoame, tulburări ale metabolismului hemoglobinei)
Factorii alimentari joacă un rol favorizant evident: carnea roşie, carnea de vânat, măruntaiele, ficat, splina, sardinele, heringul, vinul în exces.
În 90% din cazuri guta este o boală masculină, primul atac apărând după vârsta de 35 de ani, la femei guta apărând decât după menopauză. Hiperuricemia, cantitatea crescută de acid uric în sânge, este de trei forme: asimptomatică, sub forma unei crize (criza de gută) şi forma cronică (guta cronică) cu multiple atacuri gutoase şi afectări articulare şi renale.
Atacurile de artrită gutoasă pot fi favorizate de deshidratare, febră, supraalimentare, consum excesiv de alcool, intervenţie chirurgicală recentă. Criza acută de gută se manifestă ca o durere acută nocturnă la nivelul articulaţiei degetului mare de la picior, cu umflarea articulaţiei, înroşirea tegumentelor, însă ea poate debuta şi la nivelul articulaţiei gleznei, genunchiului, mâinii sau încheieturii mâinii. Guta cronică se caracterizează prin deformări ale articulaţiei degetului mare, genunchiului, mâinii şi încheieturii mâinii, afectări renale.
Pe lângă tratamentul medicamentos instituit de medic este foarte important să se respecte un regim igienico-dietetic care vine să completeze efectele medicaţiei antigutoase.
Scăderea kilogramelor trebuie făcută lent deoarece o scădere bruscă a greutăţii corporale duce la creşterea acidului uric şi iminenţa unui atac de gută.
Hidratarea trebuie să fie asigurată prin comsumarea a cel puţin 2 litri de lichide pe zi (apă plată, ceaiuri, sucuri de lămâie şi portocale), iar în perioadele caniculare 3 litri de lichide pe zi.
Alimentaţia trebuie să conţină cât mai puţine proteine (purine) mai puţin de 30 grame zilnic.
Trebuie interzise vânatul, carnea tânără de viţel, carnea de miel, organele, peştele hering, sardelele, icrele, mezelurile, sosurile de carne, brânzeturile fermentate, ciocolata şi cacaua, vinurile, berea şi băuturile tari.
Atenţie la crustacee, moluşte, fructe de mare şi produsele lactate care pot fi consumate în cantităţi reduse, dacă după ingestia unor astfel de alimente a survenit o criză gutoasă este bine să suprimaţi consumul lor pentru o perioadă semnificativă de timp.
Consumaţi cât mai multe crudităţi, salate şi fructe ce conţin vitamina C în exces. Schimbările în alimentaţie nu joacă un rol în scăderea concentraţiei de acid uric din sânge însă ele sunt de folos în prevenirea şi accentuarea bolii.
Cristina RĂSCOL

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here