Grâul şi beneficiile lui pentru organism

423
grauGrâul este o plantă foarte valoroasă pentru organism. Pe drept cuvânt i se mai spune şi ou vegetal. Conţine: săruri minerale şi elemente catalitice (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic), grăsime fosforată, amidon, vitaminele A, B, E (în germeni), K, D, PP, fermenţi, diastaze. Grâul constituie baza alimentaţiei naturale şi este indicat în toate afecţiunile cronice şi degenerative, în tulburările vegetative, sterilitate, afecţiuni neurologice, endocrine, rena-le, hepatice, cardiace ş.a.

Trebuie consumat sub diferite forme preparate în bucătăria fără foc, printre care: pâinea neagră coaptă la soare, pâinea din germeni de grâu, care este foarte bogată în fosfor, magneziu, calciu.

Grâul încolţit se poate folosi cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală, creştere, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare. Tărâţele de grâu (foarte bogate în vitamine, enzime, minerale) sunt recomandate zilnic în bucătăria fără foc, preparate în zeci şi sute de feluri, cu diferite adaosuri şi în combinaţii diferite ca să fie consumate cu plăcere.
GERMENI DE GRÂU ŞI SECARĂ
Pregătirea grâului: mai întâi se alege bob cu bob de corpuri străine (manor, neghină), se spală şi se pune cu apă (48 ore), având grijă să fie clătit seara şi dimineaţa. Se scurge, se pune într-o tavă emailată, în strat gros de 1 cm, se stropeşte puţin, se acoperă cu o foaie de plastic (de culoare închisă). Se clăteşte seara şi dimineaţa; în permanenţă trebuie ţinut umed. Vara încolţeşte în 2 zile, iarna în 4 zile (aceasta depinde şi de temperatura camerei). Colţul nu trebuie să fie mai mare de 2 mm. Se clăteşte din nou, se scurge bine şi se pune în pungă (care se păstrează la rece). Nu se recomandă să se pună la germinat decât pentru cel mult 7 zile. Înainte de a fi consumat se scoate din pungă (numai cât este nevoie) şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Se iau 3 linguriţe pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale. Se ronţăie mult şi bine, mestecându-l de cel puţin 100 de ori. Nu se ia decât 20 de zile, cu pauză de 90 de zile.
La fel se prepară şi germenii de secară.
GRÂU GERMINAT CU MERE ŞI NUCI
Această reţetă universală constitute o masă pentru cei ce consumă hrană vie, în bucătăria fără foc.
Ingrediente: 100 g grâu germinat şi bine mărunţit (trecut prin maşina de măcinat nuci), 25 g miere, 25 g nuci sau alune (ulei de măsline, pentru hepatici şi biliari), 500 g mere sau alte fructe.
Preparare: Germenii de grâu se amestecă cu mierea, nucile (tăiate cu cuţitul sau măcinate) şi merele date pe răzătoare (cu tot cu coajă). Cine doreşte, poate adăuga diferite arome, după gust. Se consumă imediat ce a fost preparat.
PASTĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU CEAPĂ
Ingrediente: 200 g germeni de grâu, 1 ceapă mare de apă, 150 g seminţe de bostan sau alune, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1 legătură de mentă cu busuioc.
Preparare: Grâul (fin mărunţit) se amestecă cu seminţele de bostan (care au fost decorticate şi măcinate) şi pulberile; se aşează pe farfurie; se tasează frumos (cu lama cuţitului înmuiată în apă), deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se serveşte imediat.
PASTA DE GERMENI DE GRÂU CU PRAZ
Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care se înlocuieşte cu praz (tăiat fideluţă).
“MUNTIŞOR” DIN GERMENI DE GRÂU CU ALBUŞ-SPUMĂ
Ingrediente: 450 g germeni de grâu, 300 g varză murată, 2 cepe de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 4 albuşuri, frunze de mărar sau de fenicul, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe.
Preparare: Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu varza (bine stoarsă, fără a fi spălată) tăiată fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi hasmaţuchiul tocate, tărâţele şi pulberile. Se aşează pe farfurie în formă de movile cu vârf (ca un muntişor), se tasează cu lama cuţitului, apoi se îmbracă în albuş bătut spumă tare. Pe suprafaţa muntişorului (din loc în loc) se înfig rămurele de mărar sau de fenicul, care dau un aspect de muntişor în toiul iernii, cu brazi pe el.
Sorin Milcu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here