EXPOZIȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ CONTEMPORANĂ „ART WORKSHOP VOLARY VOLARISMUS”, ÎN TÂRGU JIU

560

Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociace jihočeských výtvarníků (Association of South Bohemian Artists), Jihocesky kraj (South Bohemian region/ Prefectura Regiunii Boemia de Sud) și Město Volary, au organizat, în data de 09 mai 2024, ora 18.00, la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisajul Expoziției internaționale de artă contemporană „Art Workshop Volary Volarismus”. Curatori: Mgr. Vít Pavilik și Acad. painter Teodor Buzu.
Expoziția, deschisă publicului în perioada 09 mai – 12 iunie 2024, este o sinteză a celor nouă ediții ale simpozioanelor internaționale Vytvarny Workshop Volary-VWV, care s-au desfășurat în localitatea Volary, din Republica Cehă. Aceste simpozioane au fost organizate de Association of South Bohemian Artists, în cadrul diverselor sale ediții fiind invitați și artiști vizuali români: Vasile Sarca, Vasile Fuiorea, Vasile Tolan și Teodor Buzu.
La vernisaj, artistul Adrian Dan Bândea (managerul centrului „Brâncuși”) a precizat că expoziția face parte dintr-un proiect cultural româno-ceh, care promovează nu doar creația artistică, ci și dialogul și schimbul de idei și, în acelasi timp, marchează Ziua Europei, în care se sărbătorește pacea și unitatea pe continentul nostru.
Conf. univ. dr. Vasile Fuiorea, președintele filialei Târgu Jiu a UAP din România, a menționat faptul că acest eveniment este un răspuns al artiștilor cehi din Asociace jihoceských výtvarníku (Association of South Bohemian Artists) la organizarea din luna noiembrie a anului trecut, de către filiala Târgu Jiu a UAP și Centrul „Brâncuși”, a Expoziției Internaționale „Atelierele Constantin Brâncuși” la Jihocesky kraj, din orașul Ceske Budejovice, Republica Cehă. Aceasta s-a constituit dintr-o selecție a lucrărilor rezultate în simpozioanele internaționale de artă desfășurate în județul Gorj, în edițiile 2015-2022, și radiografia tendințele și aspirațiile unor importanți artiști internaționali, în contextul întâlnirii cu locurile, spiritualitatea și modernitatea artei lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Atunci au fost expuse pe simeze lucrările a 37 de artiști participanți în simpozioanele internaționale de arte vizuale „Atelierele Constantin Brâncuși”.
A luat cuvântul artistul Vasile Sarca, încercând, după cum spunea și Brâncuși, să scoată din lucruri complicate o esență: „ceee ce vedem în galerie reprezintă o unitate în diversitate”. Acesta a exprimat mulțumiri curatorilor Vit Pavlik și Teodor Buzu și autorităților locale pentru organizarea fără cusur a evenimentului și pentru ospitalitate. I-a felicitat și pe colegii cehi care țin nucleul Grupului de la Volary, grup care s-a cristalizat într-o mișcare numită „Volarism”.
Artistul Teodor Buzu a dezvăluit faptul că este „un om realist care crede în miracole”, căruia „îi place să realizeze în viață idei utopice”, inclusiv prezentul „eveniment, ce a pornit de la o vorbă spusă în miezul nopții”.
Domnul Vit Pavlik a transmis un salut din partea Asociației Artiștilor din Boemia de Sud, al cărei președinte este, exprimându-și bucuria față de faptul că relațiile artistice dintre România și Cehia durează de mai mulți ani.
Lucrările de pe simeze sunt predominant nonfigurative: din 19 picturi, doar două sunt figurative, existând și 3 sculpturi în lemn, care sunt, de asemenea, nonfigurative. Multe dintre ele au în bakground arta de avangardă din perioada interbelică.
Cu acest prilej, am luat câteva interviuri artiștilor vizuali români, încercând un dialog din care să reiasă specificul expoziției. „Pentru a rezuma ceea ce vedem aici pe simeze – ne-a spus Vasile Sarca – consider că este o conectare în diversitate. Sunt artiști plastici din Cehia, Italia, Germania, Romania, Republica Moldova, Polonia, Slovacia. Cu toate că ei au personalități, stiluri, tușe și filosofii diferite, totuși expoziția este foarte integrată, ceea ce denotă unitatea ei. Dacă ar fi să caut o explicație socială pentru aceasta, ea ar fi aceea că suntem cu toții cetățeni europeni. Expoziția își propune multe tipuri de experiențe, artiștii dezavuând, în același timp, khitsch-ul și repetitivul în artă. Ei se cunosc de mulți ani și au lucrat împreună, strânși în localitatea Volary din zona idilică a Boemiei de Sud, la confluența geografică și culturală cu Austria și Germania (Bavaria). Și-au propus câteva principii și asta-i leagă: urmăresc toate experiențele anterioare din artele vizuale și încearcă să extrapoleze spre viitor. După miile de ani de arte vizuale, fiecare etapă este reprezentată, de obicei, de 5-10 procente de artă veritabilă (capodopere), restul fiind artă consumabilă, non-artă, imitații. Este foarte ușor să imiți, să lucrezi într-o anumită manieră, dar originalitatea este ceea ce căutăm, de fapt. De exemplu, în perioada lui Rembrandt au fost mai mulți „Rembrandt”. Și la noi, de pildă, Grigorescu a fost multiplicat de foarte mulți. Dar Rembrandt și Grigorescu au rămas. Și aceasta este esența. Lucrările mele au fost influențate și de mentorii mei, eu nefiind departe de tușa lui Viorel Mărginean și având o chimie foarte bună cu Alin Gheorghiu. Am avut onoarea să cunosc personalitatea lui Constantin Piliuță, care este un Brâncuși al perioadei sale din artele vizuale. Filosofia mea pleacă de la arta populară. Meșterii populari se inspirau din natură ca să-și croiască veșmintele și să-și construiască locuințele. Eu mă uit la ceea ce fac ei și refac natura, e un fel de retroversie, deoarece nu mă uit la natură, ci la ceea ce au făcut artiștii care s-au inspirat din natură. Într-una dintre lucrările pe care le-am expus aici, am plecat de la ideea unei cule. Cred că sunteți fericiți aici, în orașul lui Brâncuși. Nu aș da Târgu Jiul pe o capitală sau pe un oraș mare, foarte încărcat, deși încerc să-mi asum și Bucureștiul, cu părțile lui bune”.
Artistul Teodor Buzu, care are triplă cetățenie (română, moldoveană și cehă), are meritul de a promova cultura română, în țară și peste hotare. El consideră că „s-a mers, în acest timp în care nu mai sunt canoane, pe următoarele principii în realizarea acestei expoziții: sinceritate (un criteriu nou în arta contemporană, pe care, însă, nu prea o mai simțim în viața de toate zilele) și energie, percepută ca o „lumină” care se degajă din lucrare. Când artistul profesionist este sincer, tabloul emană o energie, ca un fluid. Noi toți tindem spre sinceritate, dar, în viața cotidiană, de fapt, fugim de ea. Acest schimb de expoziții și păreri este bazat, așadar, pe aceste criterii. Aș spune că suntem martorii unui eveniment important, aici, la Târgu Jiu, atât pentru public, cât și pentru noi, artiștii. După ediția a noua a taberei internaționale de creație de la Volary, am venit cu ideea de a face un grup internațional, care să includă și artiști români, eu fiind foarte atașat de tot ceea ce se realizează în plan cultural în România. De fapt, noi facem ce ar trebui să facă politicienii, artiștii având însă avantajul că arta nu are nevoie de traducere. Pentru noi este prețioasă întâlnirea cu artiștii români și cu tot ce este important aici, în România, deoarece aceasta este o cale bună de a face să câștige arta, cultura. În expoziția de față, fiecare artist a fost liber să creeze, fără să urmeze o viziune comună. A contat să venim cu o lumină, cu o energie de sinceritate, să venim cu inima deschisă, ceea ce cred că ne va și salva, deoarece traversăm o perioadă în care se pierd canoanele, iar noi trebuie să venim cu ceva nou, care, pentru mine personal, înseamnă și ceva bun. Cred că este bine să ne întoarcem la rădăcinile umane autentice, care au fost cândva. Aceasta este viziunea noastră, atât în artă, cât și în comportamentul cotidian. Cum a spus și marele Brâncuși, ca să vezi departe, trebuie să urci foarte sus. În expoziție există un nonfigurativ, dar urma umană se simte în fiecare lucrare, pentru că suntem oameni și facem arta pentru oameni, chiar dacă într-o formă ascunsă”.
În urma acestor interviuri, aș putea spune că, și în cazul expoziției de față, se constată faptul că artiștii, fiind „copii” ai epocii lor, reflectă un specific al societății și al timpului în care trăiesc, al spiritului vremii (Zeitgeist) în care creează și căruia îi sunt martori. Astfel, artiștii din această expoziție internațională, care împărtășesc valori culturale comune, dau, în mare măsură, o expresie a esenței artei contemporane europene, privite prin intermediul diverselor sale manifestări. Aceștia nu se copiază, ci se potențează reciproc. Cunoscând ce s-a produs până acum în artele vizuale, ei dezvoltă, aduc „valoare adăugată”, încercând, prin diverse experiențe, să „vadă” viitorul.
Sorin Buliga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here