Eveniment editorial şi cultural, joi, 19 iulie – Lansarea romanului MAIA, de Ion C. Gociu, cu şi despre ţigani, despre eroi ce mai trăiesc!

138

Talentul de prozator al scriitorului Ion C. Gociu, între altele colonel în rezervă, s-a îngemănat cu acela de minunat organizator, joi, la ora 17, în sala de conferinţe a Muzeului Judeţean de Istorie „Al. Ştefulescu” din Târgu Jiu. Anunţasem, conform datelor din afişul evenimentului editorial că prezentarea se va bucura de contribuţia moderatorului prof.dr. Zenovie Cârlugea, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ceea ce s-a petrecut acolo, într-o sală arhiplină de scriitori, cititori, admiratori şi oameni de cultură a întrecut orice aşteptare.

Lansarea-spectacol, retrăirea prin dansuri ţigăneşti
Aşa le leagă Cel de sus pe toate. Fericitului autor al unui veritabil best-seeler, prozatorul Ion C. Gociu, i-au apărut în cale mai multe persoane reale. Care s-au regăsit între personajele cărţii „MAIA” sau, mai bine spus, aşa au rămas ele cu această impresie. Amfitrionul Ion C. Gociu le-a făcut jocul, iar Ileana, nu Cosânzeana, deşi-i la fel de frumoasă precum cea din poveste, pe numele ei Andreescu a acceptat să alcătuiască un spectacol de muzică şi dansuri ţigăneşti, iar domnia sa să joace rolul principal. Al Maiei sau Mariţa, cum e uneori în roman, personajul principal al romanului.
Nu-i vorbă, şi Bulibaşa, sau pe numele său de personaj al romanului – Trifu l-a avut ca interpret pe actorul Ion Alexandrescu, de la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu.

Minunăţiile de ţigăncuşe-dansatoare
Din fotografiile alăturate vă veţi da seama că nişte eleve ale Şcolii generale „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, pe numele lor: Denisa Cărucelu, Izabela Zăvelcă, Adela Bobu (a lui Nădă, în carte) şi Daiana Alexandru, în frunte cu profesoara lor, Luminiţa Feraru, care-i şi instructor de dans la Şcoala Populară de Artă, condusă de Viorel Gârbaciu(aflat şi el printre cei care aplaudau!) ne-au încântat auzul şi privirile cu dansuri ţigăneşti de cea mai pură tradiţie la nomazi.
Doamna Ileana Andreescu, de la Novaci, a interpretat admirabil rolul Maiei, iar Brânduşa din roman i-a revenit, ca rol, Johannei Drăghici de la Direcţia pentru Cultură. Cu toţii, Maia, Trifu-Bulibaşa, Brânduşa şi fetiţele erau frumos şi elegant îmbrăcate în costume neaoşe ţigăneşti, iar salbele cu bani de aur n-au lipsit nici ele.
Istorioara de la care porneşte autorul inspirat Ion C. Gociu i-a fost povestită de scriitorul Dumitru Dănău şi este cât se poate de reală. Şi la lansare, talentatul autor i-a mulţumit domnului Dănău că i-a dat voie s-o scrie el. Maia a fost o evreică înfiată de o ceată de ţigani nomazi şi ocrotită ca una de-a lor, din şatră, ce-a ajuns să se mărite cu Builibaşa-Trifu, şi el român dezertat de pe front şi care-a găsit ascunzătoare şi o nouă viaţă printre nomazi.

Bătaie pentru rolul Maiei sau cine-i Maia cea adevărată?
Culmea este că distinsa doamnă Ileana Andreescu, patroana Fast-Foodului de pe str. Victoria, are impresia că personajul din roman – Maia – îi seamănă leit. Probabil că aşa i-o fi fost şi povestea vieţii tumultoase a domniei sale, de loc din Novaci. Oricum, satul Valea Mare, în care se desfăşoară mare parte din acţiune este situat într-o zonă submontană şi poate fi, normal, şi-n altă parte.
Atât de bine i-a ieşit scriitura prozatorului Ion C. Gociu încât n-ar fi de mirare ca romanul, care se pretează extrem de bine la un scenariu, să nu fie ecranizat peste ani. Cu evlavie, Ion C. Gociu i-a mulţumit doamnei Manoniu pentru eforturile, îndemnurile şi observaţiile pe care regretatul profesor şi om de condei George Manoniu le-a făcut în încurajarea şi îndrumarea primilor paşi ai prozatorului care-a devenit azi Ion C. Gociu.

Ce zic scriitorii?
La unul recunoscut ca un condeier de mare calibru, cum este istoricul şi criticul literar prof. dr. Zenovie Cârlugea, m-aş fi aşteptat să reia principalele idei din cronica-recenzia publicată în Gorjeanul despre romanul eveniment editorial. Prea ocupat cu scrisul unei noi cărţi, ca unul ce se ţine serios de termenele impuse de edituri, trecut prin furcile caudine ale examenelor de bacalaureat de la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu”, nu ca examinat ci ca examinator, plus canicula de afară, îl înţelegem că a fost parcimonios cu vorbele. Misia de moderator şi-a îndeplinit-o, totuşi, de minune.
Mai guraliv, până la „sechestrarea microfonului”(cu toate că n-a existat microfon!) s-a dovedit a fi poetul şi omul de aleasă cultură Ion Sanda, retras la moşia soţiei din Arcani, admirabil actor şi bun orator. I-a trecut în revistă scriitorului Ion C. Gociu şi celelalte cărţi: „Din Văianu la Toronto” – volum memorialistic volumul de nuvele şi povestiri „Cireşe amare”. Vorbitorul arcănean ar fi vrut ca romanul să nu se numească Maia, ci Mariţa. Este treaba domniei sale. A mai citat şi cărţile „Drumul Sevastopolului”, de Sabin Velican(1941), ori „Golgota – dragostea mea” de C. Uscătescu(1995), plus “Memorialul de război în Răsărit”(1989), încă nepublicat al profesorului Iulian Ciobanu(tatăl lui Radu Ciobanu). Bogata cultură a vorbitorului Ion Sanda ne este deja arhicunoscută, iar reluarea firului naraţiunii n-o mai facem. Din lipsă de spaţiu. Tot domnia sa l-a citat şi pe poetul şi publicistul Nicolae Dragoş, gorjean din Glogova unde s-a retras şi n-a reuşit să participe la eveniment, despre care acesta scrisese tot în Gorjeanul, între altele că tratează: „Evenimentele din timpurile dictaturii militare în timpul înscăunării în ţara noastră a fascismului şi hitlerismului în Europa anilor 1930-1940”.
Scriitorul Dumitru C. Dănău, pe lângă afirmaţiile proprii, ne-a citit o însemnare plină de har a colaboratorului nostru drag Ion Căpruciu, pe care n-o mai cită, întrucât aceasta a apărut integral în paginile Gorjeanului.

Surprizele se ţin lanţ
În sală şi, mai apoi, invitat la prezidiu, se afla şi Domnul Ion Ministru, pastor din Meteor şi iubitor de literatură. Ne-a ţinut un cuvânt demn de un mare politician, domnia sa fiind preşedintele partidului Partida Romilor Pro Europa. Atâta elocvenţă la un reprezentant al romilor, recunosc, n-am mai întâlnit, aşa că poate i-o fi predestinat numele şi va ajunge, cândva, chiar ministru. Ne-a plăcut şi intervenţia Consilierului Judeţean Nelu Pavel, viitor sponsor al celui de-al doilea volum al romanului MAIA, din care autorul Ion C. Gociu a scris deja 50 de pagini. Ca o premoniţie, ştiindu-i cât de cât talentul, prozatorul Ion C. Gociu i-ar putea nemuri în al doilea volum al romanului că neam de neamul lor nu-i va creiona mai bine.

Cei din urmă vor fi cei dintâi!
La final, a vorbit şi directorul fondator al Atelierului Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, poetul, criticul literar şi de artă, dar şi universitarul Ion Popescu-Brădiceni. Recunoscut ca un excelent orator, I.P.B. s-a mărginit să nu intre prea mult în detaliile noului roman al prozatorului Ion C. Gociu, roman apărut în Colecţia „Serile la Brădiceni” poate şi pentru că orele erau înaintate ori nu izbutise să lectureze volumul MAIA. Oricum, noi aşteptăm la Gorjeanul o recenzie pe măsura renumelui ce-l are criticul literar Ion Popescu-Brădiceni.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here