Eveniment editorial – Poetul Nicolae Dragoş – epigramistul din volumul „De toate culorile” – 2015

679

În eseul „Meditând asupra unui hazard”, scriitorul Constantin E. Ungureanu, în recenta domniei sale carte „Itinerare spirituale”, scoasă la Editura MĂIASTRA, Târgu Jiu – 2105, vorbeşte despre destinul unor profesori cu har în predarea limbii şi literaturii române la Liceul „Tudor Arghezi”, azi Colegiul Naţional cu acelaşi nume din Târgu Cărbuneşti.

Vom prelua un amplu fragment din această minunată carte, de fapt un portret bibliografic aproape complet bunului nostru prieten comun Nicolae Dragoş:
<<În anul 1960, a fost repartizat, ca profesor de limba şi literatura română, Nicolae Dragoş. Gorjean de obârşie, născut la 3 noiembrie 1938, în comuna Glogova, satul Cleşneşti, a absolvit Liceul „Traian”, din Turnu Severin, apoi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti. Ca o apreciere a pregătirii sale deosebite, a fost numit imediat şeful cercului pedagogic al profesorilor de limba şi literatura română. Şedinţele conduse de Nicolae Dragoş deveniseră adevărate sărbători ale spiritului, era o adevărată desfătare pentru o asistenţă ochi şi urechi să-l asculte vorbind la consfătuirile cadrelor didactice. De-atunci ne-am dat seama că era un profesor „rara avis”, căpătându-şi un renume în fostul raion Gilort. Dar, după 2 ani, a plecat din învăţământ şi a intrat în presă: redactor la „Viaţa studenţească”, redactor-şef al revistei „Luceafărul”, apoi la ”Scânteia” şi, în fine, a condus mai multe reviste. Este membru fondator şi vicepreşedinte al Ligii Culturale „Fiii Gorjului”. A colaborat aproape la toate revistele literare din epocă. Întrebându-l să ne spună câte cărţi a scris, din prea multă modestie ce-l caracterizează, a spus că nu ştie, dar crede că a depăşit treizeci. Versurile sale scrise îndeosebi în metrică tradiţională au fost traduse în mai multe limbi. A obţinut diferite premii naţionale şi internaţionale(…) Este membru al Uniunii Ziariştilor din România (1966) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1972). A primit „Ordinul Uniunii Ziariştilor din România clasa I” şi „Meritul cultural în grad de cavaler”. Este cetăţean de onoare al municipiului Motru. Umblat prin lume şi aflându-se permanent printre minţi luminate şi demnitari, poetul, fabulistul, publicistul şi prozatorul Nicolae Dragoş nu a uitat o clipă de stirpea sa gorjeană, s-a retras la Cleşneştii săi natali, participă activ la toate evenimentele literare şi culturale din judeţ. Locuitorii din Cleşneşti se mândresc cu o asemenea personalitate de prim rang în poezia şi cultura românească. Suflet ales, aplecat întotdeauna spre binele semenilor săi, îşi onorează şi înnobilează numele prin ascensiunea sa poetică şi spirituală.>>
În cea mai recentă creaţie literară a domniei sale – „De toate culorile” (grafica şi ilustraţiile de Leonte Năstase) bijuteria scoasă la Editura Revers – 2015, poetul Nicolae Dragoş se arată a fi cel mai elegant şi iscusit epigramist al zilelor noastre. Generos din fire, poetul Nicolae Dragoş le dedică scriitorilor gorjeni un bogat capitol al VIII-lea, al cărţii de 182 de pagini, în care n-am inclus cuprinsul, paginile de gardă şi coperţile realizate de talentatul grafician constănţean Leonte Năstase. Din lipsă de spaţiu, vom selecta cu scuzele de rigoare numai o mică parte a catrenelor închinate unor colegi de breaslă din Gorj.
ION PREDOŞANU

ARTUR BĂDIŢA
„În această ordine exactă”, „Viaţa de rezervă”
Cum ordinea exact conservă
Era sortit spre a susţine
Metafore de profunzime,
De-avea o viaţă de rezervă.
GELU BIRĂU
„Pământ în cuminţenie”, „Cântece esenţiale”
Cum cuminţenia e lege
Pentru gorjeni, se înţelege
Că prin Brâncuşi a găsit cale
Spre cântece esenţiale.
ION CĂPRUCIU
„Cu inima la vedere”
Oricâte drame-au fost să fie
În sat, tot poţi găsi putere
Să afli porţi spre veşnicie
Când inima şi-e la vedere.
ION CEPOI
„Amurgul cuvintelor”
Amurg, şi cerul în culori,
Care-a-mbrăcat odăjdii sfinte
Cum se arată-adeseori
În cărţi amurgul din cuvinte.
DUMITRU DĂNĂU
„Comoara din legendă”
Prin vieţi, prin case, prin livezi
Purtându-ţi grav privirea-atentă
Descoperi – dacă ştii să vezi –
Comori ascunse în legendă.
GEORGE DRĂGHESCU
„O furnică pe Golgota”
A-nţeles la timp poetul
Să achite prin scris nota
C-a văzut urcând cu-ncetul
O furnică pe Golgota.
ADRIAN FRĂŢILĂ
„La arat văzduhul”, „Vânător înzăpezit”
În plină iarnă, s-a gândit
Să plece la arat văzduhul.
N-a mai ajuns, dar i-a mers buhul
Că-i vânător înzăpezit.
VIOREL GÂRBACIU
„Intrarea în basm”, „Copilăriri”
Când gânduri pure te-nconjoară,
Nicicând nu-i vremea prea târzie
Ca tinereţea să răsară
Prin basme, din copilărie.
ION C. GOCIU
„Din Văianu la Toronto”
La vârsta pe deplin matură
Până-n Toronto, din Văianu,
Scurtă distanţa, ca olteanu’
Şi-ajunse în literatură.
ION MOCIOI
„Brâncuşi. Viaţa şi opera”, „Tăcerea statuilor”
Sculptând cu har portretul din cuvinte,
Gorjeanului cu nalt destin zeiesc,
Era firesc să ne aducă-aminte
Că, şi când tac, statuile vorbesc.
SPIRIDON POPESCU
„Eseu despre glorie”, Înger între scaieţi”, „21 grame de suflet”
Din suflet dau câteva grame,
Spre glorie faci paşi măreţi
Nu mai eşti atent la drame
Spre-a nu fi înger printre scaieţi.
FLORIAN SAIOC
„Incantaţii lirice ludice”, „Vesete fără corsete”, „Dragoste la vârsta întâia”
Dragoste de vârsta-ntâi
Şi la anii senectuţii
Poţi să faci dacă rămâi
Doar la lirice soluţii.
VIOREL SURDOIU
„Aripi de pământ”, „Contextul desprinderii de haos”
Să te desprinzi de haos, un context
Se cere să găseşti, ori un pretext…
Dar sigur poţi, când ai talent,
Prin cânt să zbori oricând
Cu aripi de pământ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here