Recent, la Editura Tipo Moldova din Iași a văzut lumina tiparului o lucrare cu totul nouă ca formulă și concepție în exegeza blagiană: este vorba de un masiv „dicționar esențial” privind „oamenii din viața lui Lucian Blaga”, datorat cercetătorului Zenovie Cârlugea, autor a nu mai puțin de opt cărți dedicate acestui plenar scriitor român pe care filosoful Constantin Noica îl considera drept „spiritul tutelar” al secolului al XX-lea, așa cum Eminescu era pentru cel precedent.
Cele 212 portrete de scriitori din acest „dicționar”, care au avut un rol mai important sau mai „decorativ” în viața lui Lucian Blaga, beneficiază de o fișă bio-bibliografică, la care se adaugă comentariul împrejurărilor în care poetul a venit în contact cu aceștia, desfășurarea relațiilor de-a lungul anilor, înțelegerea, solidaritatea și sprijinul acordat în diferite momente ale vieții față de demersurile celui dedicat trup și suflet creației literare și filosofice. Între aceste sute de „portrete scriitoricești” se pot întâlni, pe lângă sincera și dezinteresata prețuire a unor prieteni (precum Ion Breazu, Ion Chinezu, Basil Munteanu, Vasile Băncilă, D.D. Roșca, Nichifor Crainic, Domnița Gherghinescu-Vania, Gheorghe Pavelescu, Ovidiu Drimba, Gheorghe Grigurcu ș.a.) și spirite mai puțin receptive, uneori umorale (precum Gh. Bogdan Duică, I.U.Soricu, Marin Ștefănescu, Mihai Beniuc, Pavel Apostol ș.a.), față de care poetul (profesorul, diplomatul) a trecut, nu fără engramarea unor disconforturi sufletești, cu superioară detașare în desfășurările implacabile ale unui destin cultural de excepție asumat dintru începuturi. Nu sunt omiși membri ai familiei, prieteni, colaboratori, politicieni, oameni de stat, care vin să întregească peisajul biografiei blagiene, cu tușe mai mult sau mai puțin evidente în creionarea acestui om între oamenii vremii lui.
Sub acest aspect, acest „dicționar esențial” privind oamenii din viața lui Lucian Blaga este un fel de „monografie” itinerantă care, prin apelul la arhive particulare și publice, la jurnalistică, memorialistică, epistolare, confesiuni și alte surse, este în măsură a revela, în varii ipostaze, spiritul febril și laborios al celui ce a pus cauza literară pe planul dintâi al propriei existențe, conștient de valoarea și rolul novator în multe direcții al operei sale în ansamblu.
Într-un cuvânt înainte lămuritor, autorul își fundamentează acest demers de istorie și critică literară sub semnul alterității, un concept hermeneutic menit a proba concepția ce a prezidat conceperea „dicționarului” în contextul cercetărilor în domeniu:
„Dacă e adevărat, conform principiului alterității, că prin Celălalt putem să ne împlinim și definim – viața noastră nefiind decât o permanentă raportare la semenii ce ne-au marcat existența și la ideea de drum prin care destinul nostru s-a rotunjit în acord cu supremele aspirații și permanentele năzuinți, – atunci, în cazul lui Lucian Blaga, putem observa ușor cum întreagul său parcurs bio-bibliografic stă sub ceea ce putem numi coincidentia oppositrum, ca figură politropică a alterității. Un fel de conjucție și disjuncție a „contrariilor” ce amprentează, în varii manifestări, atât un mod de viață cât, mai ales, un stil de creație. (…)
Dovezi ale acestei deveniri umane, artistice, filosofice, profesionale există din plin, în biografia lui Lucian Blaga, iar fără apelul la hermeneutica și metafizica alterității nu putem înțelege în profunzime împlinirea unor năzuințe structurante și idealuri formative, de unde și ideea că fără raportul la alterități, reprimatoare sau benefice, destinul unui om nu se poate manifesta și împlini. În funcție de aceste grile existențiale, prin care omul comunică și se comunică, prin empatii și adversități, se realizează destinul oricărui om și artist, mai în vitregia sau mai în plenitudinea arealului de manifestare. În cazul lui Blaga, oportunitățile au fost mai puternice decât rezistențele opace și frenatoare, de unde și afirmarea deplină a destinului și operei în ansamblu.”
Subscriem cu toată convingerea la acest inedit demers istorico-literar, marcând o dată importantă în cercetarea vieții și operei lui Lucian Blaga.
Caius MUNTEANU
NB. Lucrarea va fi lansată, conform programului, sâmbătă, 6 mai 2017, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din municipiul Sebeș-Alba, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, Ediția a XXXVII-a, desfășurat în localitățile Lancrăm-Sebeș-Alba Iulia, în perioada 5-8 mai c. Vor vorbi criticii literari: Gheorghe Grigurcu (Tg.Jiu) și prof. univ. dr. Mircea Popa (Cluj-Napoca), la standul special amenajat de Editura TIPO MOLDOVA din Iași (director: Aurel Ștefanachi).
