Eveniment artistic: muzical şi literar – Amfitrioana Dr. Mihaela Sanda Marinescu, între pasiunile sale excepţionale – muzicologie şi poezie

181

Recunosc, treburile gospodăreşti din grădina casei m-au luat şi am întârziat cu scrisul. Cu exact o săptămână în urmă, pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu jiu, şi-au etalat talentele lor muzicale mai mulţi tineri mjuzicieni goprjeni şi vreo patru-cinci oaspeţi ai lor din Franţa. Pentru ca abia la final să fie lansate două cărţi, ambele denumite Vibraţii colaterale. Una ştiinţifică, avându-i ca referenţi pe prof.univ.dr. Pavel Puşcaş, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, şi pe renumitul bariton Vasile Martinoiu, solist al Operei Române, Bucureşti. Cealaltă, de poezie, cam al doilea sau au al treilea volum de versuri ale poetei ce a ucenicit la Cenaclul Columna, pe vremea Mentorului multor scriitori gorjeni – regretatul Titu Rădoi.

Muzica şi muzichia, cu apoteoticul „Trec ţiganii, trec”
Nu-i cazul să mă bag prea adânc într-un domeniu ce nu-l stăpânesc bine. Aşa cum este muzica. Mai ales cea clasică, la care au excelat elevii şi cei vreo doi-trei studenţi proaspeţi ai profesoarei de muzică Mihaela Sanda Marinescu, aceea care la final le-a înmânat tuturor celor care-au cântat la diverse instrumente, atât muzică clasică, cât şi muzică populară. În special la vioară.
Marile şi ineditele momente au fost create cu sprijinul oaspeţilor francezi, din moment ce dirijoarea grupurilor de instrumentişti târgujieni era o minionă franţuzoaică. A mai surprins plăcut, fireşte, faptul că o micuţă franţuzoaică a interpretat la vioară o melodie dragă celebrului compozitor francez Claude Debussy, intitulată „Trec ţiganii, trec”. Atât de bine a executat-o încât micuţa ochelarisă – niţel creolă – a primit ropote de aplauze.
Doamna dr. Mihaela Sanda Marinescu a lansat anul trecut, în august 2012, cartea „Modernitate şi avangardism la interferenţele secolelor XIX-XX. Erik Satie un condamnat la libertate”, teza de doctorat a domniei sale, elaborată în urma muncii de trei ani de cercetare.

Mihaela Sanda Marinescu, continuatoarea lui Erik Satie?
Sigur, numele compozitorului francez avangardist – Erik Satie – este aproape sigur unul dintre amicii parizieni ai lui Constantin Brâncuşi. Încât, cu toată nepriceperea mea pe terenul muzicii, îmi propun să studiez cartea actuală şi să caut legăturile – dacă există – între avangardismul lui Erik Satie şi cel al părintelui sculpturii moderne universale. În Cuvântul înainte, dar şi în cuvântul rostit la lansarea cărţii “Vibraţii colaterale” s-a sugerat că premoniţiile muzicare ale francezului s-au adeverit la sfârşit de secol XX şi început de Mileniu III.

Poeme barbiene?
Încă nu-mi dau seama ca lumea, dar din moment ce Motto-ul volumului de poezie aparţine poetului Ion Barbu, alias matematuicianul Dan Barbilian, fiind preluat din poemul Uvedenrode: „Prin braţele ei/ Gheţari în idei”, nu este exclus ca influenţele barbiene să se simtă la o lectură mai profundă. Cum ambele cărţi au apărut în Editura „Academica Brâncuşi”, Târgu Jiu, 2013, iată că şi această plachetă de vrsuri sublimate şi fără titlu are referenţi şţtiinţifici. Trei: Prof.univ.dr. Ion Mocioi, Prof. Dr. Elena Roată şi Conf.univ.dr. Ion Popescu Brădiceni.
Spre a nu emite judecăţi de valoare pripite, să-i dăm cuvântul prof.dr. Elena Roată, o autoritate în materie:
„Îmi place să întârzii în spaţiul complicitar al nevoii de altul, ştiind cât îmi este de greu/de rău fără el (…) Dialogurile m-au învăţat că am minunate drepturi, peste care am trecut din neştiinţă. Bunăoară, dreptul de a sărbători, prin muzică şi poezie, omul. Ce bine mă simt locuind spaţiul vibraţiilor. Rezoinanţa lui vine din vecinătatea cosmosului neîncăpător pentru biografia poetului (…) Energetic, orice este posibil, de vreme ce metafora încorporează mitul şi simbolul, deopotrivă (…) Hipersensibilă, lucid temătoare, Mihaela Sanda Marinescu nu cunoaşte împăcarea. Descântecele nu au lecuit „bolile”, pentru că nu au putut îndura sufletul doritor de preaplin, niciodată potolit de foamea de spaţiu, de setea de absolut şi de iubirea de semeni.”
Recunosc, autoarea celor două cărţi îmi este prea puţin cunoscută, cu toate că participă în fiecare an la Simpozionul Naţional dedicat muzicologului „Petre Brâncuşi”, originar din satul Brădiceni, comuna Peştişani.
N.Roşca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here