Acum 96 de ani, la 22 august 1917 în timpul când Ecaterina Teodoroiu îmbărbăta plutonul său cu vorbele:,, Înainte, băieţi, înainte! Nu vedeţi că sunt între voi?”, când adresându-se către flancul stâng al plutonului său, două gloanţe de mitralieră au lovit-o în piept, râmânând moartă pe loc.
Distinsul cărturar, prof. Dr. Ion Mocioi a scris, de-a lungul vieţii sale, mai multe cărţi. Între cărţile care au văzut lumina tiparului este şi o lucrare despre Ecaterina Teodoroiu, carte care a apărut în trei ediţii(ediţia I 1971, ediţia a II-a 1994, şi ediţia a III-a 2013).
Ediţia a III-a a cărţii a fost lansată în ziua de 14 ianuarie a.c., ora 10.00, în Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ,,Cristian Tell”. După ce a salutat pe cei prezenţi la lansare, doamna prof. dr. Olimpia Bratu, directorul bibliotecii, a dat cuvântul domnului lector universitar dr. Ion Popescu-Brădiceni, care a prezentat cuprinsul cărţii. În continuare a făcut o scurtă apreciere domnul conf. Dr. Victor Troacă- preşedintele Asociaţiei Cercetătorilor şi Autorilor de Carte Gorjeni ,,Alexandru Doru Şerban”.
În încheierea manifestării a luat cuvântul autorul cărţii, care a prezentat frumos şi convingător şi a explicat cum a reuşit să o îndrăgească încă din copilărie pe Ecaterina Teodoroiu. În familia sa se discuta adesea despre comportamentul şi despre eroismul Ecaterinei Teodoroiu.
Menţionăm că în ziarul ,,Gorjeanul” din data de 11 ianuarie 2013, a apărut articolul ,,Lansare la Bibliotecă Judeţeană ,,Cristian Tell”, luni, ora 10.00. Monografia Ecaterina Teodoroiu- capodopera scriitorului dr. Ion Mocioi”, în care domnul Ion Predoşanu- autorul articolului, anunţa evenimentul, precum şi faptul că ulterior va apărea o relatare mai amplă, ceea ce s-a şi întâmplat în ziarul ,,Gorjeanul” din data de 15 ianuarie 2013, când a apărut: Eveniment editorial ,,Ecaterina Teodoroiu- Eroina de la Jiu, propusă de Ion Mocioi ca prezenţă în tot Gorjul!”.
Aşa cum arătam mai sus, Ediţia a III-a a cărţii despre Ecaterina Teodoroiu a fost lansată în ziua de 14 ianuarie 2013, când s-au împlinit 119 ani de la naşterea vitezei gorjence. La întrebarea ce i s-a pus de către participanţii la lansarea cărţii, autorul prof. dr. Ion Mocioi a subliniat că pentru a realiza o astfel de lucrare el s-a pregătit şi documentat temeinic: a studiat Arhivele militare de la Piteşti, întreaga bibliografie(tot ceea ce s-a scris până în prezent despre Ecaterina Teodoroiu), a căutat şi a obţinut o iconografie pe care numai în această carte o întâlnim.
De asemenea, un demers foarte important- mai puţin întâlnit- autorul cărţii a parcurs, după cum singur ne-a mărturisit, punct cu punct întregul traseu parcurs de eroină, începând cu munţii Gorjului, continuând cu lupta de la Podul Jiului, cu dealurile şi câmpiile Olteniei – unde Ecaterina a săvârşit fapte de eroism legendar, urmând mersul trenurilor cu care a călătorit până în inima Moldovei şi ajungând pe câmpul de luptă unde şi-a îmbărbătat soldaţii şi a căzut eroic.
Autorul îşi începe lucrarea cu un impresionant ,,Cuvânt înainte”, după care îşi structurează lucrarea în următoarele capitole şi subcapitole:
CAPITOLUL I-ÎNAINTAŞII
1 Din lumea celor mulţi
2 Părinţii Cătălinei
CAPITOLUL II-CĂTĂLINA TEODOROIU
1 Prima mărturie
2 O dorinţă nestăvilită: învăţătura
CAPITOLUL III-CERCETAŞA ECATERINA TEODOROIU
1 Cercetaşa Ecaterina Teodoroiu
2 Drumuri şi poteci
3 La început de război
4 Dorinţa de a lupta
CAPITOLUL IV-VOLUNTARĂ PE FRONT
1 Un mare pas peste Pasul Vulcan
2 Retragerea
3 Un mare erou: generalul Ion Dragalina
4 Zile de zbucium
5 Victoria de la Jiu
6 Bătălia de la Podul Jiului 14/27 octombrie 1916
7 O nouă zi de ofensivă
CAPITOLUL V-EXEMPLUL ÎN LUPTĂ
AL ECATERINEI TEODOROIU
1 Se schimbă sorţii
2 Legământ pentru frate
3 În linia întâi
4 Prizonieră
5 Fapte de eroism legendar
6 Rănirea eroinei în luptă
7 Călătorind spre spital
CAPITOLUL VI-EROINA POPORULUI ROMÂN
1 Din nou cu trupa
2 Comandantul Ecaterina Teodoroiu
3 Pentru bătălia cea mare
4 Eroul Ecaterina Teodoroiu
5 În memoria eroinei
CAPITOLUL VII-ÎN MEMORIA ECATERINEI TEODOROIU, EROINA POPORULUI ROMÂN
CAPITOLUL VIII-ADDENDA
CAPITOLIL IX- BIBLIOGRAFIE
I Bibliografie specială-Ecaterina Teodoroiu
II Bibliografie: Luptele de la Jiu, 1916
III Bibliografie-Alte documente
*****
În capitolul I este redată genealogia familiei Ecaterinei Teodoroiu (vezi pag.20).
Din textul capitolului II aflăm că Ecaterina a venit pe lume în anul 1894, luna ianuarie, ziua patrusprezece, la patru ore seara. Tot de aici aflăm că părinţii ei s-au luptat cu sărăcia, iar Cătălina şi-a petrecut copilăria în condiţii grele, împreună cu cei şapte fraţi și surori.
În acest capitol sunt cuprinse, atât cât autorul a putut să afle, cum a învăţat şi în ce instituţii şcolare, Ecaterina Teodorooiu, situaţie din care se desprinde faptul că pentru eroină învăţarea a fost o dorinţă nestăvilită.
Din capitolul III se reține că fiind elevă în clasa a V-a de liceu, în 1913, la Bucureşti, s-a înscris în prima asociație a cercetaşelor românce Cohorta ,,Păstorul Bucur”, iar în timpul vacanţei(1914) la Târgu-Jiu era membră a unităţii de aici. În vacanţa din vara anului 1916 o găsim în cohorta de cercetaşi ,,Domnul Tudor” care activa sub conducerea lui Liviu D. Teiuşanu.
În această perioadă, până la decretarea mobilizării în august 1916-Ecaterina Teodoroiu a activat ca cercetaşă participând la îngrijirea răniţilor la Târgu-Jiu. Concomitent, până la decretarea mobilizării, mergea pe front pentru a-l întâlni pe fratele său Nicolae Teodoroiu şi a-i duce cămăşi de schimb şi alimente.
Când ambulanţele plecau din Târgu-Jiu şi Bumbeşti-Jiu ca să aducă răniţii în luptele din zona Petroşani, venea şi Ecaterina pentru a cunoaşte situaţia şi a-i aduce fratelui pachete cu alimente.
Din capitolul IV aflăm că pe data de 11/24 octombrie 1916, Ecaterina a fost întâlnită într-o ambulanţă plină cu răniţi, pe şoseaua către Postul de comandă din Horezu-Schela, de către generalul Ion Dragalina. Generalul a discutat cu răniţii şi observând că erau îngrijiţi de o copilă slabă, cu mâinile şi obrajii înroşiţi de frig, a întrebat-o cine e şi ce a determinat-o să vină pe câmpul de luptă. Ea a răspuns: ,,Sunt infirmieră voluntară, mă numesc Cătălina Teodoroiu. Ţara este în primejdie. Nu m-a lăsat inima să stau deoparte”.
Impresionat, generalul a cerut şoferului să-i dea din maşină una din cele două mantale- pe aceea cu poalele mai scurte şi reverele căptuşite cu postav roşu. Punându-i pe umeri mantaua generalul a zis:,,Bravo, copila mea! Eşti o adevărată eroină!”(preluat pag.73).
În ziua de 12/25 octombrie 1916 pe la ora prânzului, dorind să vadă poziţia unor trupe germane aflate în defileu, spre Surduc, generalul Dragalina, împreună cu comandantul Diviziei şi Şeful de Stat Major au plecat spre Lainici. O patrulă inamică atacă cu mitraliera, iar generalul este rănit. În clipele grele ale generalului, Ecaterina a venit la patul lui de suferinţă; şi-a format un cult pentru generalul devenit el însuşi erou (preluat pag 77-79).
În capitolele IV, V şi VI – autorul nu ne face doar o prezentare amănunţită a momentelor din viaţa şi din lupta Ecaterinei Teodoroiu, ci chiar şi el le trăieşte alături de marea eroină.
Capitolul VII intitulat ,,În memoria Ecaterinei Teodoroiu, eroina poporului român” cuprinde principalele iniţiative întreprinse pentru cinstirea memoriei acesteia. Astfel, în 1919, s-a organizat un Comitet Special ce dorea să ridice în memoria eroinei două monumente, unul în Capitală şi altul la Vădeni-Gorj. Acestui comitet i-a trimis şi generalul francez Berthlot o scrisoare prin care îşi exprima acordul.
•Preşedintele Comitetului Agrar a iniţiat la 20 iulie 1920 o listă cu subscripţii pentru un monument. În acelaşi an, 1920, s-a ridicat un momument Ecaterinei Teodoroi, la Slatina, aproape de Olt (care cuprinde statuia Ecaterinei Teodoroiu şi lista celor 120 de eroi ai Regimentului, 43 din primul război mondial).
•La 14 octombrie 1920, la sărbătoarea victoriei în lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916, oficialităţile de la Târgu-Jiu au pus o placă de marmură pe podul de la Jiu, cu textul: ,,14 octombrie 1916. Aici bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşă, apărându-şi cu vitejie căminurile. Aniversare a victoriei de la Jiu, 1920, octombrie, 14”.
•La 4 iunie 1921, a plecat din Târgu-Jiu, în fruntea unei delegaţii civile şi militare, la Poeni, comuna Fiţioneşti-Putna, fostul comandant de companie al Ecaterinei Teodoroiu, avocatul Gheorghe Rădulescu, pentru a conduce Garda de Onoare care să însoţească transportul rămăşiţelor pământeşti ale eroinei în oraşul de pe Jiu.
•La 17 iulie 1921 s-a hotărât să i se ridice eroinei în oraşul Târgu-Jiu ,,un monument statuie”, care să fie parte integrantă din monumentul comemorativ ,,Victoria de pe Jiu”.
•S-a stabilit să se repare şi să se întreţină permanent casa în care s-a născut eroina la Vădeni, să se înfiinţeze la Târgu-Jiu o şcoală normală de fete, cuprinzând şi o secţie de gospodărie ţărănească cu numele eroinei.
•Monumentul ,,Ecaterina Teodoroiu” din 1928, a fost ridicat la Brăila de Ionescu Varo.
•Un monument dedicat Ecaterinei Teodoroiu la Târgu-Jiu a fost ridicat în anul 1935, sub forma unui sarcofag în basorelief, operă a Miliţei Pătraşcu, susţinută financiar de Liga Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărăscu. Monumentul a fost dezvelit de către regele Carol al II-lea.
•Din 1938, casei din Vădeni, în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu, i s-au asigurat întreţinerile necesare. Această casă a devenit, după decesul mamei eroinei(1940), Casa Memorială ,,Ecaterina Teodoroiu”.
•La Târgu-Jiu a fost ridicată o nouă Statuie ,,Ecaterina Teodoroiu”, operă a Iuliei Oniţă (1978). Această statuie a fost amplasată pe Bulevardul ,,Ecaterina Teodoroiu”, vis-a-vis de clădirea Şcolii Gimnaziale nr.2, care poartă numele eroinei.
•Scriitori, muzicieni, pictori şi sculptori (se arată în carte, vezi pag. 192) au prezentat personalitatea Ecaterinei Teodoroiu, omagiind faptele sale de arme şi jertfa dovedită în războiul pentru eliberarea şi unificarea României.
În capitolul VIII, denumit ADDENDA, autorul ne prezintă o serie de date şi aspecte foarte importante cu privire la: localitatea Vădeni, Asociaţia ,,Cercetaşii României”, condiţiile declanşării primului Război Mondial şi intrarea României în război.
Aşa cum se precizează în paginile 202-216, Companiile Regimentului 18 Gorj s-au aliniat spre hotarul Carpaţilor, spre Vulcan, Batalionul 4 cu 4 companii şi 16 plutoane, iar spre Petroşani, prin defileu, 2 batalioane întrunind 8 companii cu 32 de plutoane. În acelaşi context Livius Teiuşanu, comandantul Cohortei de cercetaşi ,,Domnul Tudor”, conducea compania de mitralieră organizată în trei secţiuni. Meritul autorului este acela că a studiat îndeaproape întreaga desfăşurare a evenimentelor şi a menţionat cu precizie numele acestor bravi comandanţi.
Tot din acest capitol aflăm şi mai multe date despre generalul erou Ion Dragalina.
În continuare sunt prezentaţi nominal o parte din cercetaşii din Cohorta ,,Domnul Tudor” şi anume: Dumitru P. Iliescu (Eliescu), Sebastian Maria Râmniceanu, Constantin C. Pârvulescu, Dumitru D. Ghibu, Dumitru P. Cosmulescu, Gheorghe N. Lascu, Adamescu Ghiorghiţa, ş.a.
În încheierea acestui capitol se face o prezentare mai amănunţită despre Jeanne D’Arc (1412-1431), figură emblematică din istoria Franţei.
Capitolul se încheie cu date despre logodnicul Ecaterinei Teodoroiu, Gheorghe Mănoiu care a avut aceeaşi soartă cu a eroinei de la Jiu şi Mărăşeşti. Astfel, la 28 septembrie 1944, în lupta pentru cucerirea cotei 495, de pe Dealul Sângiorgiu de la Oarba de Mureş, a fost grav rănit, apoi s-a stins din viaţă în spitalul din Târnăveni.
În carte apare și generalul francez Berthelot-un mare prieten al poporului nostru- care la 20 octombrie 1916 soseşte la Târgu-Jiu, merge pe vechile locuri de luptă, e impresionat, lasă instrucţiuni scrise, dejunează la restaurantul Hotelului Tioc (acesta se găsea într-o clădire situată la intersecția străzii Victoria cu Calea Eroilor, aproximativ pe amplasamentul de astăzi al clădirii în care funcţionează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj) împreună cu colonelul Anastasiu, apoi a plecat cu trenul la Bucureşti.
Generalul Berthelot a numit-o pe Ecaterina Teodoroiu- ,,sublimă eroină”, la care educatorii naţiunii vor găsi frumoase lecţii de morală în viaţa Ecaterinei Teodoroiu şi tot el spunea: ,,Găsesc înălţătoare ideea de a comemora printr-un monument înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu”.
A treia ediţie a cărţii scrise de prof.dr. Ion Mocioi este pe drept cuvânt o capodoperă- aşa cum a numit-o deja şi renumitul jurnalist Ion Predoşanu, încă de la lansarea ei. Cartea este un instrument puternic pentru educaţia tinerei generaţii şi de aceea găsesc potrivit ca ea să fie asigurată în bibliotecile şcolare.
În municipiul Târgu-Jiu poartă numele eroinei un bulevard, o şcoală gimnazială (fosta Școală Generală nr.2), care este situată pe Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, iar vis-a-vis de instituţia şcolară a fost amplasată Statuia Ecaterinei Teodoroiu.
Nu departe de statuie şi şcoală se găseşte casa în care a venit pe lume la 14 ianuarie 1894- Casa Memorială ,,Ecaterina Teodoroiu”.
În partea de sud a oraşului se află Colegiul Naţional ,,Ecaterina Teodoroiu”, o instituţie şcolară de prestigiu, care cinsteşte prin rezultate bune numele marii eroine- pentru că aşa cum se arată şi în cartea pe care am prezentat-o, ,,pentru eroină învăţătura a fost o dorinţă nestăvilită”.
Titu Pânişoară
