Dacă privim cu atenţie şi analizăm competent ultimele constatări demografice ale Institutului Naţional de Statristică, vom observa că populaţia României, după domiciliu, era de 21,83 milioane persoane la 1 ianuarie 2024, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2023, aceasta fiind la 1 ianuarie 2024 de 21.830.000 de persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2023, astfel, că populaţia rezidentă din mediul urban a fost de aproape 12.190.000 de persoane, în scădere cu un procent faţă 1 ianuarie 2023, iar cea din mediul rural a fost de circa 9.650.000 de persoane, în creştere uşoară, cu 0,2%. Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,5 ani. Pentru că suntem într-un an electoral, potrivit Codului Administrativ, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, al oraşului sau municipiului, conform populaţiei raportate, în funcţie de domiciliu! Dacă detaliem puţin, constatăm că populaţia României a înregistrat în ianuarie 2024 un spor negativ, de minus 10.984 de persoane, trend consemnat şi în ianuarie 2023, de minus 10.355 de persoane, mai ales că în prima lună din 2024, numărul născuţilor-vii a scăzut cu 1%, comparativ cu ianuarie 2023, în timp ce numărul deceselor a crescut cu 491 (+2%), iar numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu patru mai mare. Cu surprindere, vedem că o altă tendinţă se manifestă, când este subliniat faptul că în funcţie de primele trei cauze principale de deces, în luna ianuarie 2024 faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, au scăzut cu 0,6% decesele cauzate de tumori, dar au crescut cu 9% cele cauzate de boli ale aparatului respirator, iar decesele cauzate de boli ale aparatului circulator au avut aceleaşi valori faţă de luna similară din anul 2023.
,,Numai cei curajoşi, cei puternici, cei care au credinţă, ajung la ţintă”!
(Emile Jules Richebourg)
După prima lună a acestui an calendaristic, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 12.261 de persoane (6.268 persoane de sex masculin şi 5.993 persoane de sex feminin), iar în mediul rural s-a consemnat decesul a 12.466 de persoane (6.622 persoane de sex masculin şi 5.844 persoane de sex feminin), ceea ce înseamnă că se menţine constatarea îngrijorătoare, că, oricum, faţă de aceeaşi lună din anul 2023, numărul deceselor înregistrate a crescut cu 2%, atât în mediul urban (+2,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi +1,6% în cazul persoanelor de sex feminin), cât şi în mediul rural (+1,2% în cazul persoanelor de sex masculin şi +3% în cazul persoanelor de sex feminin). În ceea ce priveşte numărul căsătoriilor, acesta a fost, în ianuarie 2024, cu 1.247 (-25,4%) mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent, ca să nu omitem faptul că în aceeaşi perioadă, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială), în perioada de referinţă, numărul divorţurilor s-a diminuat cu 68 (-10,4%), de la un an la altul. Statistica oficială menţionează că în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, cel mai mare număr de căsătorii s-a raportat în luna august 2023, respectiv 17.112, iar cel mai mic număr în luna ianuarie 2024 (de 3.657). Repetăm, pentru a sublinia cu pregnanţă, faptul că la începutul primei luni din anul 2024, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 3.657 de căsătorii, adică, în scădere cu 1.013 (-21,7%) faţă de luna decembrie 2023, iar, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) s-a ridicat la 589, în scădere cu 1.134 (-65,8%), observăm că populaţia după domiciliu din mediul urban a ajuns, la 1 ianuarie 2024, la 12187,4 mii de persoane, iar, mediul urban a înregistrat o scădere de 1% a populaţiei, în timp ce mediul rural a cunoscut o creştere uşoară de 0,2%. Deci, populaţia feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 11181,2 mii persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, iar, aceeaşi situaţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10652,1 mii persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent!
,,Cei umili şi cei puternici sunt egali în timp ce dorm”! (Felix Lope de Vega)
Toate aceste aspecte subliniate scot în evidenţă faptul că procesul de îmbătrânire demografică a continuat, în anul 2024, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei, ceea ce înseamnă că indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,0 la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024, moment în care constatăm că vârsta medie a populaţiei a fost de 42,5 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2023, iar, vârsta mediană, un indicator care poate fi utilizat pentru a analiza îmbătrânirea populației şi care oferă o idee cu privire la ritmul în care îmbătrâneşte populaţia, deci, care a fost de 43,2 ani, la 1 ianuarie 2024, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2023. Iată, spre exemplu, la 1 ianuarie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%), iar, aceeaşi grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere, atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%) cât şi în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%). În schimb, ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (5,0%) şi 15-19 ani (5,2%). Numărul deceselor copiilor cu vârsta de sub 1 an înregistrat în luna ianuarie 2024 a fost de 89 copii, în creștere cu 8 față de luna decembrie 2023. Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în ritm accentuat şi după anul 2023, remarcându-se o scădere ușoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creștere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani și peste) în totalul populației. În concluzie, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122,0 persoanr vârstnice la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024. Ca să nu mai vorbim şi despre faptul că potrivit ultimelor date ale Institutului Naţional de Statistică, populaţia de 65 ani şi peste această vârstă a depăşit-o cu peste 27,5% pe cea tânără de până în 14 ani. Ca să încheiem aceste observaţii ştiinţifice despre simptomele şi consecinţele declinului demografic al României, mai avem în atenţie şi faptul că înşişi copiii de până în 4 ani reprezintă 4,4% din locuitorii ţării, iar cei între 5 şi 9 ani, 4,9 procente, iar, statistica ne mai arată că mai bine de jumătate dintre români trăiesc în oraş şi că ţara noastră are mai multe femei decât bărbaţi. Declinul demografic crește inegalitățile existente, având un impact asupra calității vieții, iar, faţeta care nu se vede a declinului demografic şi costul său devin tot mai evidente, mai ales că suntem de atâţia ani într-un proces de natalitate scăzută, chiar în segmentul fertil al populaţiei, iar o perioadă atât de lungă, ne permite să vedem, ce efecte va avea scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi în final, pierderea identităţii ca naţiune, ca neam şi ca popor!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
