HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
În cea de-a treia şi ultima parte a prezentării lucrărilor Simpozionului științific desfăşurat, vineri, 27 mai 2022 la Universitatea din Craiova, având ca temă principală: «Rolul cercetării sociologice în dezvoltarea actuală a societății românești», la care au participat personalităţi remarcabile ale Sociologiei din ţara noastră, în sală fiind prezenţi şi studenţi, masteranzi, doctoranzi şi renumite cadre didactice universitare, iar, într-o pauză binevenită, am stat de vorbă cu doi doctoranzi gorjeni, drd. Constantin Sârbu, de la Teleşti şi drd. Radu Făinişi de la Strâmba-Jiu, ca şi cu prietenul mai vechi, drd. Vlad Ovidiu Cioacă, trei tineri ambiţioşi care au primit diplome de onoare şi care au fost profund impresionaţi de întreaga desfăşurare a Simpozionului de la Craiova, în primul rând, pentru că s-au familiarizat mai bine cu atmosfera de lucru a sociologiei craiovene şi în general a sociologiei româneşti, pentru a se convinge şi mai mult de importanţa activităţii de cercetare ştiinţifică, prin folosirea concretă, pe teren, a metodelor şi tehnicilor de investigaţie sociologică!
,,Vă reamintesc faptul că cea mai grea boală a României este criza demografică”!
Aşadar, continuăm să redăm cele spuse de către domnul Profesor univ. dr. Dumitru Otovescu, care a spus: ,,Astăzi, am reuşit să ne adunăm din mai multe judeţe, de fapt, reprezentarea este valorică, nu este statistică, deci, contează şi cine suntem! În timpul pandemiei, mi-am dat seama, cât de importantă este relaţia noastră de comunicare, de apropiere, de solidaritate! Vreau să vă spun că sondajele de opinie au demonstrat că 14% din populaţia României a trăit în perioada pandemiei în singurătate, în izolarea şi în frica de moarte, că 24% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani trăiesc în singurătate! Dacă ne referim la Craiova, 23% dintre oameni locuiesc singuri, că 7% au venituri care le permit să ducă o viaţă îmbelşugată, că 19% trăiesc de pe o zi pe alta, că 2% nu pot să trăiască nici de pe o zi pe alta, deci, nu au nici un venit! Aşadar, la ce e bună sociologia? Pentru că vorbeam despre activitatea academică, unele dintre rezultatele muncii noastre sunt cărţile! Îi spuneam colegului de la Bucureşti că înainte era o mare problemă cu cartea, până o publicai, pentru că înainte vreme, nu era deajuns ca să scrii o carte, mai trebuia s-o şi publici! Dar, acum poţi să publici uşor, însă, cine mai citeşte? Noi avem încredere în elevi şi studenţi, când le spun că pe noi, cărţile ne-au făcut oameni mari, iar, acest lucru vi se potriveşte şi dumneavoastră, celor aflaţi în sală! Va trebui să facem o dezbatere şi să aflăm nişte răspunsuri! Avem la noi şi 20 de doctoranzi care vin din străinătate! Îmi aduc aminte că la Bucureşti, prima promoţie de sociologi a fost în 1969, când terminau Cătălin Zamfir, care este «number one» în sociologia românească, pentru că Ilie Bădescu şi Cătălin Zamfir sunt cei doi «corifei» ai sociologiei româneşti, membri ai Academiei Române. Cătălin Zamfir a fost şi ministrul muncii în primul guvern de după 1989, Elena Zamfir, al cărei nume vă este cunoscut pentru unii care sunteţi absolvenţi ai asistenţei sociale, iar, acestea sunt unele dintre personalităţile pe care le-a intervievat Vlad Ovidiu Cioacă, pentru că noi mergem pe ideea că organismul social trebuie mai întâi diagnosticat, apoi, analizat şi după aceea să acţionăm pentru însănătoşirea lui! Vă reamintesc faptul că cea mai grea boală a României este criza demografică, mai ales că sunt o serie de sugetii, de propuneri care vin din partea celor mai reprezentativi oameni din sociologia românească! Noi, facem aici un exerciţiu de recunoaştere a acestor valori, de respectare a rolului şi a locului de cunoaştere profesională! După atâta vreme de izolare în pandemie, de restrişte, cred că e momentul să recuperăm această rămânere în urmă şi să revenim la ceea ce ne-a consacrat şi ne reprezintă în activitatea de cercetare ştiinţifică! Aş dori să-l rog pe domnul profesor Adrian Gorun, cel care de mai multă vreme , n-aş putea să vă spun câtă, duce instituţia universitară din Târgu-Jiu, pentru că sunt trei universităţi în acest oraş, după cum am văzut pe internet, una este «Titu Maiorescu» şi alta «Universitatea Liberă Internaţională din Moldova», însă, Universitatea «Constantin Brâncuşi» este cea mai reprezentativă, pentru că într-o discuţie privilegiată pe care am avut-o cu domnia sa, îi spuneam că seamănă cu Universitatea din Trento (Italia), pentru că a fost cândva o tentativă de a se uni cele două universităţi din Craiova şi din Târgu-Jiu! Să ştiţi că am vizitat Universitatea din Trento şi eu, ca românul neumblat, am ajuns exact în ziua de 9 mai, care era «Ziua Europei», şi am fost invitaţi să vizităm Universitatea din Trento, pentru că europenii ştiu să respecte programul de lucru şi programul de odihnă! Am ajuns la concluzia că şi în privinţa aşezării geografice şi în plan profesional, e o asemănare cu Universitatea de la Târgu-Jiu, care este un vector de referinţă şi de expansiune a valorilor universitare! Vă rugăm, domnule Preşedinte al Senatului, Rector al Universităţii, conducător de doctorat să luaţi cuvântul”!
,,Nu etalez magia cuvintelor, dar, cred în performanţele epistemice ale limbii române”!
În consecinţă, domnul Prof. univ. dr. Adrian Gorun a început prin a spune: ,,Vă mulţumesc, domnule profesor şi onorată asistenţă, pentru că trebuie să mă adresz şi profesorilor şi doctoranzilor şi văd că ne apropiem de ora 14,00 când trebuie să ne îndreptăm spre colocvialul prânz cu activităţi informale! Dar, de la început, pot spune că apreciez acest simpozion şi reuşita lui, prin aportul domnului profesor Dumitru Otovescu! Nu etalez magia cuvintelor, dar, cred în performanţele epistemice ale limbii române şi definind liniile de dezvoltare a cercetării sociologice la Şcoala de la Craiova, dar, în acelaşi timp definind şi imperativele pentru o cercetare sociologică ce trebuie să se deschidă tot mai mult pe aceste «meandre» ale ideologiilor, ca apoi să meargă şi să revalorifice unele cercetări interdisciplinare, vreau să spun că pornind de la o analiză comparativă a involuţiei coeficientului de inteligenţă de la nivelul mai multor ţări şi comparativ, de la nivelul anului 2000, la români, de la 100 s-a ajuns la 92, iar, Moldova are 96, Hong-Kong are 106, China are 105, Japonia are 106, şi atunci, mi-am pus o întrebare, mai ales că profesorul Dumitru Otovescu,, m-a întrebat dacă sunt fericit! Pot să spun că sunt mulţumit, nu fericit, pentru că mulţi români nu înţeleg sensul feicirii, iar, pentru că este şi soţia în sală, pot spune că aş fi mulţumit, dacă politicul şi administrativul ar face pace cu oamenii, cu problemele rezolvate! La recepţia aniversării celor treizeci de ani de la înfiinţarea UCB Târgu-Jiu, am lansat întrebarea: de ce sunt românii altfel? Prin cuvântul «altfel», neînţelegând nici faptul că poporul român este depozitarul tuturor virtuţilor, dar, nici faptul că aici s-au adunat la un loc toate defectele, şi în acest fel, mi-am pus întrebarea: de ce germanii, francezii, italienii sau irakienii sunt altfel decât sunt românii? E vorba despre psihologia poporului român şi despre bogăţia lui sufletească! De aici, noua întrebare: de ce a scăzut drastic şi vizibil 
capitalul social, nu numai în România, dar, şi în lume, şi văd că avem aici şi un coleg care cunoaşte problema, deci, vorbim despre noua matrice existenţială în care definim, şi excelent aţi menţionat dumneavoastră, domnule profesor Otovescu, direcţiile de dezvoltare a cercetării sociologice, mai ales direcţiile ce definesc societatea umană astăzi, pentru a vedea, de ce a dispărut mesajul din om! Deci, trebuie să vedem aceste aspecte legate de ceea ce vedea conducătorul Şcolii Doctorale, până de curând, domnul Dumitru Otovescu, anume, să investigăm acele fenomene care pot contribui la îmbunătăţirea condiţiei umane, nu o cercetare în sine, o cercetare «de nişă», care să dea soluţii pentru un fenomen izolat, ci, o cercetare care să ofere soluţii pentru marile probleme cu care se confruntă societatea umană şi comunităţile umane, azi! Dacă vrem să reprezentăm ceva în acest domeniu! De la atrofierea morală şi atrofierea comunităţilor, vorbim tot despre capitalul social şi sunt multe probleme la care se pot afla răspunsuri! Problema este că toţi cei care facem cercetări în ştiinţele sociale, ne întâlnim cu paradoxul lui Taleb sau cu impactul extrem de improbabil, pentru că noi aparţinem comunităţii, şi chiar dacă ne putem abstrage la un moment dat, prin acele elemente de subiectivitate axiologică, iar, un principiu de bază este imanenţa ştiinţei care se bazează pe un punct de sprijin la întreaga sa arie de cercetare! Să avem grijă să conceptualizăm cum se cuvine ceea ce produce azi o lucrare ştiinţifică şi să avem întotdeauna în atenţie, cine citeşte şi cu ce ochi priveşte ceea ce se scrie! Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu are treizeci de ani, iar Fundaţia «Constantin Brâncuşi» are 30 de zile, de aceea, acordăm domnului profesor univ. dr. Dumitru Otovescu, Diploma şi placheta de aur ca un semn de aleasă preţuire, pentru că aşa cum spune Brâncuşi: «Lucrurile nu sunt greu de făcut! Greu este să te pui în starea de a le face!», iar, aceste cuvinte sunt profunde, nu magice, pentru că numele de Constantin Brâncuşi este pentru noi, gorjenii, şi o frumoasă povară”! La rândul domniei sale, domnul Profesor univ. dr. Dumitru Otovescu a subliniat că această distincţie ne onorează, dar, ne şi obligă! Există ştiinţă mare şi ştiinţă mică, iar, ştiinţa mică nu are conştiinţă de sine, însă, cea mare are o istorie, pentru că în orice ştiinţă există o direcţie teoretică şi una de cercetare, cea teoretică mai are şi plagiat, ca să vedem, cine e autor de plagiat şi cine este autor de cercetare ştiinţifică”! În încheiere, să spunem că datorită caracterului limitat al spaţiului publicistic, nu am putut reda în detaliu luările de cuvânt ale doamnei Prof. univ. dr. Felicia Andrioni de la Universitatea din Petroşani şi a domnului Conf. univ. dr. Cristi Pantelimon, de la Institutul de Sociologie al Academiei Române, care a transmis un mesaj din partea domnului Academician, Prof. univ. dr.Ilie BĂDESCU, Directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române şi Membru correspondent al Academiei Române! Cei doi vorbitori, printr-un limbaj ştiinţific elevat au evidenţiat importanţa prezentării în viitor, aşa cum a făcut-o cu mult succes şi într-o desfăşurare impecabilă Simpozionulul de la Craiova, a contribuţiei sociologilor din ţara noastră la îmbogăţirea tezaurului de idei al ştiinţei sociologice!
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
