Educaţia…şi Lecţia de viaţă! – Probleme privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor, din anul 2021(II) – ,,Mulţumesc presei că a promovat pozitiv această acţiune şi pot spune că acţiunea mea este o acţiune a întregii societăţi”!

Revenim cu cea de-a doua parte a materialului legat de problemele privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor, din anul 2021, care a făcut obiectul unei dezbateri interesante, desfăşurate în ziua de 20 ianuarie 2023, în sala «Ion Heliade Rădulescu» a Bibliotecii Academiei Române, cu participarea unor personalităţi de prestigiu, aşa cum au fost Acad. Prof. univ. dr. ing. Nicolae NOICA, directorul Bibliotecii Academiei Române, Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universităţii Bucureşti şi Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), mai ales, pentru că tema aceasta merită multă atenţie şi oferă un prilej de meditaţie profundă asupra viitorului poporului român, asupra destinului naţiunii române. După cuvântul domnului acad. Prof. univ. dr. ing. Nicolae NOICA, directorul Bibliotecii Academiei Române, asupra căruia ne-am oprit anterior, cel de-al doilea care a luat cuvântul a fost Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universităţii Bucureşti, despre a cărui alocuţiune, vom vorbi cu alt prilej, pentru că de această dată, vom reda conţinutul alocuţiunii domnului Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), cel care a copleşit auditoriul prin multitudinea şi complexitatea informaţiilor oferite, cel care mi-a transmis cuvinte de aleasă apreciere a domnului ec. Vasile Păunescu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj.

,,E nevoie de o lege a statisticii populaţiei, şi mai ales, pentru că e necesar să avem şi o evaluare a migraţiei internaţionale”!
Redăm aproape în întregime cuvântul domnului preşedinte Tudorel Andrei, pentru că merită cu prisosinţă acest lucru: ,,Noi ne-am angajat încă din 2013, să asigurăm un recensământ «fără hârtie», şi să ştiţi că n-a fost o decize uşoară, că nu a fost o activitate simplă, iar, eu, unul, mi-am asumat aceste lucruri împreună cu echipa, pentru că este o obligaţie să fim acolo unde sunt toţi! Ştiam ce ne aşteaptă, că o să avem o relaţie cu populaţia, iar, aceasta nu este o chestiune simplă, pentru că pot fi comentarii, obiective, ca şi unele subiective, dar, mulţumesc presei că a promovat pozitiv această acţiune şi pot spune că acţiunea mea este o acţiune a întregii societăţi! Dacă am reuşit să ajungem la sfârşit, iar, eu sunt mulţumit de ceea ce s-a realizat, acest lucru înseamnă că toţi am avut o contribuţie importantă, atât în partea de online, iar, 48% să realizezi pentru prima dată un asemenea obiectiv, poate că n-a fost o minune, dar, a fost un lucru extraordinar! Aş vrea să trecem peste ceea ce înseamnă un recensământ, şi în perioada următoare, să avem unele dezbateri punctuale pe datele ultime de la recensământul populaţiei şi al locuinţelor, pentru a vedea ce vom putea face la viitorul recensământ! Acest recensământ a trecut cu bune şi poate, cu mai puţin bune, dar, la următorul recensământ, şi spun acest lucru aici, în premieră, nu avem voie să mai intrăm în teren la viitorul recensământ! Suntem obligaţi, din punctul de vedere al evoluţiei tehnologiei, să avem un recensământ numai pe surse administrative! Cu o singură menţiune – să găsim acele mecanisme sau aceeaşi arhitectură a informaţiei, cu câteva variabile esenţiale pentru populaţia României, fiind vorba despre caracteristicile etno-culturale: etnie, religie, limbă maternă, şi alte asemenea variabile pentru care nu avem deocamdată surse administrative. Va trebui să avem o dezbatere pe un asemenea subiect, pentru că e nevoie de o lege a statisticii populaţiei, şi mai ales, pentru că e necesar să avem şi o evaluare a migraţiei internaţionale, dar, nu la pragul de 12 luni, ci, la pragul de şase luni, pentru că la migraţia pe termen scurt, putem avea o situaţie mai clară a populaţiei României. Aş vrea să evidenţiez câteva rezultate în urma prelucrării primelor date de la ultimul recensământ, şi aş începe cu faptul că nu numai populaţia rezidentă a României, care e peste 19 milioane, pentru că statistica publică, cel puţin din nevoi naţionale, ne referim la toţi locuitorii care au o carte de identitate sau care au o relaţie juridică cu statul român, prin certificatul de naştere. De aici apar cele două diferenţe: pe de o parte, avem 19.033.000 la recensământul populaţiei şi locuinţelor, iar, pe de altă parte, avem populaţia după domiciliu, care e peste 22 de milioane, după datele de la 1 ianuarie 2022. Eu aş privi problema în contextul câtorva date de referinţă! În primul rând, m-aş referi la anul 1966, pe care l-am ales ca an de referinţă, pentru că începând cu anul 1967, apar primele efecte ale politicii de creşetere a numărului populaţiei rezidente, iar, în acest sens, vedem din «piramida vârstelor» cum s-a ajuns şi de ce s-a ajuns la această situaţie, raportată la populaţia din anul 1948, când observăm că pe parcursul ultimilor treizeci de ani, avem o scădere a populaţiei de aproape patru milioane de persoane, iar, dacă ne comparăm cu anul 1966, vedem că în anul 2021 populaţia României este cea de la nivelul anului 1966! «Piramida vârstelor» este un instrument important pentru a vedea şi efectul unor decizii politice, al unor schimbări politice, sau al momentelor importante din istoria unei ţări! Avem «piramida vârstelor» de la ultimele două recensăminte, când observăm o scădere a numărului populaţiei rezidente tinere, atât la recensământul din 2011, cât şi la recensământul din 2021, iar, la acest din urmă recensământ, (cel din 2021 n.n.) baza este şi mai mică, iar, la nivelul populaţiei de sub un an de zile se observă o scădere de 18%, şi chiar dacă această «cohortă» poate să crească în perioada următoare, pentru că între 2002 – 2013 şi 2014 este perioada de vârf, trebuie să ne gândim la un proces caracterizat prin numărul de copii născuţi în străinătate şi înregistraţi în România după o anumită perioadă de timp! E posibil ca baza «piramidei» să fie ameliorată în perioada următoare, întrucât copiii care s-au născut în 2021, pot fi înregistraţi şi pot rămâne în populaţia rezidentă”!

,,Nu avem voie să mai intrăm în teren la viitorul recensământ! Suntem obligaţi, din punctul de vedere al evoluţiei tehnologiei, să avem un recensământ numai pe surse administrative”!
Desigur, se pot face zeci şi sute de comentarii, dar, potrivit programului de publicare a rezultatelor recensământului populației de la 1 decembrie 2021, Institutul Național de Statistică a publicat la 30 decembrie 2022 primele rezultate provizorii asupra populației, pentru că sunt 14 tabele la nivel național, iar, astăzi, 31 ianuarie 2023, aceste tabele vor fi extinse la nivelul județelor. Datele publicate permit conturarea unui tablou general al populației României la 1 decembrie 2021, un cadru referitor la numărul populației, la nivel național și pe județe, structurile demografice ale populației, cele etno-culturale, câteva caracteristici ale educației, migrației interne și participării la activitatea economică. Desigur, populația rezidentă a țării s-a redus față de recensământul anterior cu 1,1 milioane locuitori şi sunt multe schimbări negative care s-au produs în populația țării, dar acest declin imens constituie cea mai importantă și gravă schimbare care s-a produs în cei 10 ani care au trecut. Un declin mai mare de 1 milion de locuitori este imens pentru o populație de 19 milioane de locuitori, iar, plasând acest declin în ansamblul declinului de după anul 1989, de 4,1 milioane locuitori, provenind în cea mai mare parte, din emigrarea românilor, constatăm o particularitate importantă și semnificativă survenită după anul 2010: 68 la sută din declin a avut loc prin scădere naturală. Au venit pe lume doar 2,1 milioane de copii și au decedat aproape 2,9 milioane locuitori. Deci, declinul populației prin migrație externă îl putem interpreta și ca o mutare masivă a câtorva milioane de români în altă parte a Europei, fugind de sărăcie, guvernare incompetentă și corupție până la nivel guvernamental, prezidenţial şi parlamentar. Ei sunt însă acolo, în viață, vin din când în când să-și vadă copiii, rudele și prietenii. Se vor întoarce, probabil, atunci când țara va arăta altfel, dacă nu o să arate mai rău! Scăderea naturală înseamnă dispariția a 750 de mii de locuitori, ceea ce înseamnă o pierdere umană imensă și iremediabilă, pentru că unii români, nu se mai întorc, aşa cum ar putea să o facă unii dintre cei plecați. Este un bilanț înfiorător pentru destinele țării. Guvernanţii şi parlamentarii din România nu sunt interesaţi de acest lucru? Migrația externă are o determinare preponderent economică și schimbările care se află în oglinda economică a țărilor sunt previzibile. Nu același lucru se poate afirma despre natalitate și mortalitate, fenomene extrem de complexe, la care factorii și mecanismele de schimbare se acumulează și își pun amprenta pe nivelul fenomenului, acționând rigid, lent și cu mare decalaj în timp. Este ceea ce se întâmplă cu mortalitatea în țară după anul 2013, mai ales după aşa+zisa pandemie, nivelul speranței de viață la naștere fiind în stagnare. Am putea admite că societatea românească și-a epuizat resursele de transfer din creștere economică spre calitatea vieții și ne putem întreba, ce fel de creștere economică avem în această ţară decimată de crize multiple şi la ce servește dinamica rapidă a PIB-ului pe locuitor pentru o ţară cu o populație aflată în cel de-al 23-lea an de declin? (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA