HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
De la criza pandemică până la crizele apocaliptice din ultima vreme, se pare că trăim într-o realitate dominată în totalitate de sindromul devastator al fricii şi al pericoleleor care apasă asupra vieţii oamenilor, mai ales că într-un contrast izbitor care surprinde şi nedumereşte pe orice om capabil să mai gândească responsabil, mai ales când constatăm cu stupoate că numărul săracilor creşte de la o zi la alta şi confirmă fără nici o îndoială că bogaţii s-au îmbogăţit şi mai mult, iar, aproape toţi muritorii de pe acest pământ au uitat că există Unul Dumnezeu şi că El este Stăpânul Creaţiei Sale, mai ales că în astfel de împrejurări se întăreşte tot mai mult confirmarea spuselor psalmistului care ne atenţionează fără nici o reţinere: ,,Zis-a cel nebun întru inima sa: «Nu este Dumnezeu»” (Ps.13 (1) şi Ps.52 (1). De aceea, Mamona şi idolul banilor care înnebunesc lumea aceasta demonstrează că piaţa mondială este spaţiul în care totul, dar, absolut totul se vinde şi se cumpără la discreţia capitalului financiar şi bancar, că banii sunt «mijlocitorul» şi «măsura valorii» tuturor mărfurilor, iar, acesta este capitalismul atotstăpânitor care domină lumea secularizată în care se negustoresc până şi ţări cu totalitatea resurselor lor materiale şi umane! În astfel de condiţii, expresia lui Friedrich Nietzsche: «Dumnezeu e mort!» («Gott ist tot»), doar, pentru că «Astfel, grăit-a Zarathustra»: ,,Dumnezeu este mort! Dumnezeu rămâne mort! Și noi suntem cei care l-am ucis! Cum ne putem consola, ucigașii ucigașilor? Ceea ce a posedat cea mai sacră și puternică lume până acum și-a pierdut sângele sub cuțitul nostru. Cine va spăla acest sânge de la noi? Cu ce apă ne-am putea purifica? Ce expieri, ce jocuri sacre vom fi obligați să inventăm? Nu este măreția acestui act prea mare pentru noi? Nu suntem nevoiți să devenim noi înșine zei pur și simplu – chiar și numai pentru a părea demni de ei?”, dovedeşte şi confirmă constatarea filosofului german ca pe o realitate ce nu poate fi contestată şi care demonstrează, cum nu se poate mai bine, că necredinţa oamenilor face ca Dumnezeu să coboare iadul pe pământ!
,,Avem de ales – acțiune colectivă sau sinucidere colectivă! (sic??) Este în mâinile noastre”!
Dar, Atotputernicul Dumnezeu înveşniceşte această lume numai prin credinţa ei, iar, incendiile devastatoare asociate cu vijeliile şi furtunile tropicale, precum şi seceta și inundațiile apocaliptice devastează Pământul în toate colţurile sale! Pentru că, iată, această alertă de caniculă care se abate asupra mai multor state din Europa Occidentală, aşa cum se întâmplă şi în ţara noastră, în Marea Britanie, în Potugalia și în Franța, în Spania şi în Olanda, unde au fost emise coduri roșii, arată că temperaturile au depăşit 40 de grade, ca urmare a faptului că valul de căldură este tot ceea ce mai lipsea pe continentul devastat de incendiile izbucnite pe fondul secetei catastrofale. Toate acestea sunt efectele schimbărilor climatice și, pe acest fond, Antonio Guterres, secretarul general al ONU trage un semnal de alarmă şi spune: ,,Avem de ales – acțiune colectivă sau sinucidere colectivă! (sic??) Este în mâinile noastre”, subliniază cunoscutul om politic portughez, care spune ceea ce spune, fără să ne lămurească din funcţia pe care o deţine, ce poate înţelege domnia sa prin «sinucidere colectivă», care nu poate fi altceva decât apăsarea celor lumeşti peste sufletele oamenilor debusolaţi şi lăsaţi în voia soartei! Am văzut undeva o mișcătoare imagine cu o casă care a ars din temelie şi a rămas necuprinsă de flăcări o icoană a Maicii Domnului, ca dovadă a unei milostiviri dumnezeiești. O casă făcută scrum şi o icoană în mijloc de pustietate, pentru că așa-i mila cea nesfârșită a lui Dumnezeu, care nu obosește, nu se împuținează şi mereu ne caută pe noi, păcătoșii, mereu ne așteaptă la ceasul mântuirii! Păcatul este rodul necredinţei, dar, nu este păcat care să biruiască milostivirea lui Dumnezeu, de aceea, oricât de profundă ar fi păcătoșenia în care ne aflăm, să nu deznădăjduim, pentru că Dumnezeu ne așteaptă ca să ne ierte, să ne cuprindă în brațele părintești cu milostivirea Sa iertătoare! El ne întărește pe calea virtuții, ca să nu ne mai înțepăm de ghimpii păcatului și, ca urmare, se bucură Puterile cerești, ca și Însuși Tatăl Ceresc pentru păcătosul care se pocăiește (Lc 15, 10). Ca să revenim la efectele dureroase ale păcătoşeniei oamenilor, iată, cu o intensitate fără precedent, valul de caniculă sufocă Europa şi incendiile post-apocaliptice pârjolesc mii de hectare de culturi agricole şi de zone forestiere, pentru că oamenii înfricoşaţi ajung să spună că nu au mai văzut aşa ceva până acum! În multe situaţii, pompierii se luptă cu vaste incendii forestiere, iar, în nordul Portugaliei, un pilot a murit când avionul său cu apă s-a prăbuşit în zona Foz Coa, în apropiere de graniţa cu Spania. În sudul Spaniei, lângă Costa del Sol, aproximativ 2.300 de persoane au fost nevoite să fugă din calea unui incendiu care s-a extins pe dealurile Mijas, iar, turiştii de pe plaja din Torremolinos au văzut coloane mari de fum ridicându-se pe dealuri, unde mai multe avioane luptau împotriva flăcărilor. Sunt afectate şi alte părţi ale Mediteranei, iar în Italia, guvernul a declarat stare de urgenţă în Valea Po, unde cel mai lung fluviu al ţării a secat. În Grecia, pompierii se luptă cu incendiile în zona Feriza, la aproximativ 50 km sud-est de Atena, şi lângă Rethymno, pe coasta de nord a Cretei, unde şapte sate au fost evacuate! Nu e greu de înţeles că valurile de căldură au devenit mai frecvente, mai intense şi mai persistente din cauza schimbărilor climatice induse de către om şi de acţiunile nesăbuite ale oamenilor care s-au lepădat de Dumnezeu, iar, Terra s-a încălzit deja cu aproximativ 1,1°C de la începutul erei industriale şi temperaturile vor continua să crească, dacă guvernele din întreaga lume nu vor reduce drastic emisiile de carbon!
,,Numai cine se smerește se va înălța; cine rămâne în Mine aduce roadă multă; iar cine se desprinde de Mine, se usucă și se aruncă în foc” (Ioan 15, 5-6)
Imaginile apocaliptice sunt o expresie a omului căzut în robia păcatului și a izbăvirii lui, când, cel robit de patimi este înstrăinat de cetatea bucuriei – Sionul şi este exilat în Babilonul cel întunecat și în robia patimii banilor! Poate că o clipă de luciditate responsabilă, ne îndeamnă să nu uităm niciodată de Dumnezeu, oricât de cumplită ar fi robia noastră și înstrăinarea în care ne-a dus păcatul, iar, calea de la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc să fie începutul bucuriei noastre pentru că numai Dumnezeu poate să ne bucure inima noastră! Să începem, aşadar, să omorâm patimile din fașă, de la început, să nu le lăsăm să crească asemenea unor flori de mătrăgună, să le lovim de Piatra-Hristos Mântuitorul, prin necontenită rugăciune și nu vom mai fi arşi de robia babilonică a secetei, a incendiilor, a patimilor lumeşti, pentru ca să înţelegem şi mai bine, cât de mult se oglindește lumea de azi în crizele care cutremură viaţa oamenilor şi o devastează! Omenirea s-a înstrăinat de Dumnezeu, iar, necredinţa oamenilor face ca Dumnezeu să coboare iadul pe pământ, pentru că nu trebuie să uităm cu nici un chip cele două fețe ale smereniei în experiența nevredniciei și a neputinței noastre strâns unită cu recunoașterea dependenței noastre de Dumnezeu, cu alergarea şi apropierea către El, pentru că în acest fel, ne putem ridica, după cuvântul Domnului: ,,Numai cine se smerește se va înălța; cine rămâne în Mine aduce roadă multă; iar cine se desprinde de Mine, se usucă și se aruncă în foc” (Ioan 15, 5-6). Fără credinţă, am ajuns ca să spunem: «Opriți planeta, vreau să cobor», aşa cum era titlul unei cărți apărute în urmă cu mai bine de jumătate de veac, mai ales că, aşa cum se aruncă în focul păcatului omenirea de astăzi, care se confruntă mereu cu simptomaticele «valuri», de pandemie, de căldură, valuri de scumpiri la carburanţi şi la energie, ajungem să conştientizăm situaţia în care valul actual de căldură a fost cauzat de o descreștere extraordinară a vântului care menține în mod obișnuit pe continental european vremea răcoroasă favorizată de Atlantic și a lăsat aerul cald să planeze timp de două luni, mai mult decât de obicei. Astfel, decuplarea curentului din emisfera de nord este din ce în ce mai mult legată de încălzirea planetei, în special de încălzirea rapidă a Arcticii, urmată de pierderea ghețarilor în mare, iar cercetătorii menționează că o căldură extremă instalată în cercul arctic se extinde pe măsură ce progresăm spre sud. În concluzie, să precizăm că arătându-ne smerenia ca un izvor de binefaceri cerești şi prin recunoașterea păcatelor proprii, a neputinței și nevredniciei noastre în fața lui Dumnezeu, să fim tot mai conştienţi de faptul că Dumnezeu nu pedepsește, ci, omul se autopedepsește, atunci când se depărtează de Dumnezeu! Să pornim de la un exemplu edificator în situaţia în care aici este apa, acolo este focul, iar, omul bagă mâna în apă și se răcorește, apoi, bagă mâna în foc și se arde, iar, când se arde, el se arde singur, nu îl arde Dumnezeu! «Când brațele mele nu pot ajunge la oamenii care îmi sunt dragi, întotdeauna îi voi îmbrățișa printr-o rugăciune…» (ÎPS Bartolomeu Anania), iar, Fericitul Augustin spune că întotdeauna: «Dacă Dumnezeu Își amână pedeapsa, atunci tu nu-ți amâna întoarcerea», pentru ca noi să înţelegem faptul că mintea oamenilor este legată cu lanțurile neștiinței, ale rătăcirii, ale superstiției idolilor, ale nedumeririi, şi se zbate, însă, din toate acestea, ea nu se poate smulge singură, de aceea, să ne alipim de Dumnezeu, iar El va lumina întunericul sufletului oripilat de frică și va rupe toate lanțurile în care se zbuciumă această minte siderată de grijile lumeşti! În aceste vremuri, Mântuitorul Hristos vine din nou spre Sfintele Sale Pătimiri! De aceea, păcatele noastre Îi vor pune iarăși cununi de spini, necredinţa oamenilor Îl va adăpa cu oțet și fiere, indiferența și vanitatea lumii, Îl vor dezbrăca de haine, lăsându-L gol și înfrigurat, răutatea din oameni Îi varasă iar sângele prin orbirea duhovnicească și reaua credință care Îl vor țintui pe Cruce, dar, cei care L-au răstignit pe Golgota şi cei vor să-L mai răstignească, n-au cum să realizeze faptul că tocmai necredinţa oamenilor face ca Dumnezeu să coboare iadul pe pământ!
HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT! ADEVĂRAT S-A ÎNĂLŢAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
