Educaţia…şi Lecţia de Viaţă! – Interviu cu Preacucernicul Părinte Paroh, lector univ. dr. Ion Sorin BORA, Directorul Departamentului de specialitate al Facultăţii de Teologie din Craiova – ,,Biserica pe care o păstorim poartă acest hram, înainte de a fi zidită, ca o dovadă că sfinţii români trebuie să fie cinstiţi într-un mod cu totul deosebit”!

1640

-Rep. Preacucernice Părinte Prof. Ion Sorin Bora, astăzi este Sărbătoarea Bisericii pe care o păstoriţi, cu hramul «Sf. Ier. Antim Ivireanu», de aceea vă rog să ne spuneţi ce sentimente vă încearcă, având în vedere personalitatea deosebită a Mitropolitului Antim Ivireanu?
-I.S.B. Mai întâi, mă gândesc la ocrotirea din partea Sf. Ier. Antim Ivireanu, apoi mă gândesc la credincioşii parohiei noastre, care şi arată o cinstire deosebită acestui sfânt ce ne ocroteşte pe noi!
-Rep. Aveţi o anumită coordonată duhovnicească pe care o inspiră numele sfântului?
-I.S.B. Este un simbol al credinţei pe meleagurile noastre şi un reper pentru noi, pentru că rugăciunile pe care le înălţăm Domnului sunt preţuite de către sfinţii care ne ocrotesc zi de zi! Cu alte cuvinte, locurile în care noi trăim sunt locuri sacre, pentru că sunt binecuvântate de către aceşti sfinţi ocrotitori ai Olteniei, între care se numără şi Sf. Ier. Antim Ivireanu!
-Rep. Ce v-a determinat să alegeţi acest hram pentru biserica pe care o păstoriţi?
-I.S.B. Biserica pe care o păstorim poartă acest hram de înainte de a fi zidită! Acest hram a fost rânduit de către Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit, ca să fie spre dovadă tuturor credincioşilor că sfinţii români trebuie cinstiţi într-un mod cu totul deosebit! Dacă locurile acestea pe care noi trăim au fost călcate de către sfinţii care i-au ocrotit şi i-au învăţat pe strămoşii noştri cum să trăiască sau cum să-şi crească pruncii, cum să creadă în Dumnezeu, mereu îi învaţă cum să se roage şi să primească ajutorul lui Dumnezeu în momentele mai grele pentru ei şi pentru ţară! Aceasta este lucrarea sfinţilor, ca să mijlocească pentru credincioşi! Deci, avem această binecuvântare de la Dumnezeu, că îi avem pe sfinţi ca ocrotitori ai vieţii noastre!
-Rep. Şi cum îi putem cinsti pe aceşti sfinţi despre care vorbiţi?
-I.S.B. Prin rugăciunile noastre personale, prin rugăciunile din zilele rânduite de sărbătoare, dar mai ales prin închinarea bisericilor cu numele şi cu ocrotirea sfinţilor, pentru că hramul unei biserici este o dovadă a cinstirii sfântului al cărui hram îl poartă biserica!
-Rep. Ce argumente îl fac pe Sf. Antim Ivireanu cel mai de seamă mitropolit din istoria Ţării Româneşti?
-I.S.B. Sfântul Antim Ivireanu cred că nu şi-a dorit să fie cinstit de către oameni pentru meritele sale literare, legate de tipărirea cărţilor de învăţătură duhovnicească, pentru că un om nu poate să fie cu adevărat apreciat de către ceilalţi oameni dacă nu este iubit de către Dumnezeu pentru viaţa sa virtuoasă! În ceea ce priveşte viaţa Sfântului Antim Ivireanu şi activitatea sa ca Mitropolit al Ţării Româneşti, ar trebui să avem în vedere măcar câteva repere ale vieţii sale, începând cu perioada în care se naşte, anul 1650, în Iviria sau Georgia de astăzi, o perioadă grea, pentru că de mic este luat rob la turci, însă el nu s-a resemnat cu această condiţie de rob, încercând să se ridice prin cultură, înţelegând că singura cale de propăşire personală în viaţa aceasta este dragostea de carte!

,,Sf. Antim a iubit ţara şi acest popor, mai mult decât au făcut-o mulţi dintre români”!

-Rep. Cred că în acest fel se explică şi faptul că a ajuns un vrednic slujitor al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol!
-I.S.B. Da, pentru că l-a impresionat pe Patriarhul Dositei, care l-a scos din robie şi i-a oferit şansa să înveţe limbile cunoscute ale vremii: greacă, slavonă, turcă, latină, dar, mai ales, a dobândit acest meşteşug al tiparului, devenind un factor important de decizie la nivelul Patriarhiei Ecumenice, având un cuvânt de spus în apărarea dreptei credinţe!
-Rep. De fapt, era o perioadă frământată, caracterizată prin prozelitism religios şi prin îndepărtarea de la dreapta credinţă!
-I.S.B. Aşa este, pentru că vorbim despre o perioadă a proliferării catolicismului, a mahomedanismului, prin cuceririle habsburgilor şi ale Imperiului Otoman!
-Rep. Poate că merită să ne referim în câteva cuvinte şi la sprijinul pe care Mitropolitul Antim Ivireanu l-a primit de la Domnitorul Constantin Brâncoveanu, pentru că în ultimă instanţă putem vorbi despre doi sfinţi martiri ai Ţării Româneşti!
-I.S.B. Domnitorul şi Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a văzut capacităţile sale şi l-a adus în Ţara Românească pentru a desăvârşi lucrarea pe care el o începuse la tipărirea cărţilor bisericeşti! Domnitorul Constantin Brâncoveanu are acest merit de a fi înfrumuseţat biserica şi de a o aduce acolo unde ea merită! Orice conducător trebuie să-şi îndrepte atenţia către Dumnezeu!
-Rep. Aşadar, Domnitorul Constantin Brâncoveanu îl aduce la Bucureşti…
-I.S.B. …Pentru a desăvârşi meşteşugul tiparului la tipografia domnească, iar, ca monah, îşi duce viaţa de mănăstire după modelul din vechiul Bizanţ, în continuare legându-şi viaţa şi activitatea sa de propăşirea bisericii! În calitate de mitropolit, Sf. Antim a înţeles că era nevoie de o «înromânire» a slujbelor, o adevărată provocare, pentru că nu cartea şi textul sfânt sunt cele mai importante, ci implicaţiile spirituale!
-Rep. Vă felicit sincer pentru folosirea acestui cuvânt magic de «înromânire», cel care spune atât de mult pentru tot neamul românesc!
-I.S.B. E cuvântul care ne defineşte ca popor şi ne conferă identitate ca naţie!
-Rep. Ca să nu mai spunem că prin această «înromânire», Sf. Ier. Antim a pus piatra de temelie a unei mănăstiri din Bucureşti şi care îi poartă numele!
-I.S.B. Mănăstirea «Antim», cu Hramul «Toţi Sfinţii», constituie o expresie a meşteşugului de gravor al sfântului, reprezintă o «bijuterie» această mănăstire, dar, dincolo de aspectul arhitectonic, să ne gândim la rolul pe care îl are această mănăstire de a aduce lumina culturii în sufletul oamenilor, de a da un ajutor copiilor săraci care au fost şcolarizaţi gratuit, care vor fi îngrijiţi după rânduiala sfântului şi în folos duhovnicesc!
-Rep. Să nu trecem uşor peste faptul că vorbim despre o «înromânire» din partea unui creştin care vine din altă ţară, ceea ce înseamnă un lucru cu totul deosebit!
-I.S.B. Deşi nu era român prin naştere, Sf. Antim a iubit ţara şi acest popor, mai mult decât au făcut-o mulţi dintre români! A fost un mare patriot, a ţinut la acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, înţelegând că prima şansă a omului este credinţa! A fost pentru oameni un exemplu personal, ca să nu mai spunem că sfârşitul său mucenicesc de la 1716 se datorează şi trădării din partea celor de un neam cu noi, şi nu doar turcilor care îl duceau către Muntele Sinai!
-Rep. Iată, prin urmare, ca şi în cazul Sf. Constantin Brâncoveanu, şi pentru Sf. Antim Ivireanu a fost pus în practică «exerciţiul» trădării!
-I.S.B. Pentru că aceşti boieri nu puteau suporta criticile îndreptăţite ale sfântului, când le spunea: “Eu răspund înaintea Lui Hristos pentru sufletele voastre, pentru că ele atârnă de gâtul meu ca o piatră de moară, iar Dumnezeu îmi cere socoteală pentru voi”, mustrându-i în acest fel cu îndreptăţită autoritate! De aceea, boierii nu l-au iertat şi au făcut din el un martir, un mucenic!
-Rep. «Didahiile» sale sunt veritabile «şarje morale» pentru îndreptarea oamenilor!
-I.S.B. La aceste predici ale sfântului la marile sărbători din calendarul anului bisericesc, le spunea oamenilor acele lucruri de care aveau nevoie ca să se mântuiască, pentru că omul nu se poate mântui dacă e lăudat pentru fiecare faptă rea pe care o face! Omul trebuie să ţină post, nu doar de carne, dar şi de cuvintele rele pe care le scoate din gură, de înjurături, iar oamenii trebuie să-şi schimbe acest comportament!
-Rep. Ne puteţi vorbi despre oamenii care v-au ajutat pentru ridicarea acestei minunate biserici din Oraşul Târgu-Cărbuneşti?
-I.S.B. Biserica a fost ridicată începând cu anul 2008, iar târnosirea sa a fost oficiată în anul 2014 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei! Un mare ajutor am primit din partea regretatului Iuliu Călina, fostul viceprimar al oraşului, pe lângă sprijinul primit din partea unor donatori care ne-au ajutat după putere, cu toate că mulţi au spus că nu trebuie să li se amintească numele, pentru că acest ajutor a venit din suflet şi răsplata este la Bunul Dumnezeu! Deci, au fost oameni de bine din parohie, dar şi din alte părţi ale judeţului şi ale ţării! În acest fel, ne bucurăm că avem un sfânt lăcaş în care să fie cinstit numele Sf. Ier. Antim Ivireanu!
-Rep. Ce le puteţi spune credincioşilor care vin astăzi la biserică pentru slujba Sfintei Liturghii?
-I.S.B. Cuvintele pe care doresc să le adresez la Sfânta Liturghie sunt şi cuvintele Sf. Ier. Antim Ivireanu şi se referă la îndemnul de a medita fiecare dintre noi la ceea ce ar fi spus însuşi sfântul şi la ceea ce ne-ar fi învăţat, iar, fiecare, vom putea afla răspunsul în sufletele noastre!
-Rep. Vă mulţumesc pentru acest interviu şi vă doresc să aveţi numai împliniri în tot ceea ce faceţi pentru Slava Lui Dumnezeu!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here