-Rep. Domnule doctor, am venit pe la dumneavoastră cu unele probleme de sănătate și v-am aflat cu mulți oameni așteptând la ușă, dar cufundat în lectura unei cărți!
-Cititul te antrenează și mai dai și de una, de alta…
-Rep. Ce mai citiți, să spunem, din domeniul medical?
-Domnule, din domeniul medical, mai citesc și încerc să revăd câte ceva din anumite lucrări, că se mai uită!
-Rep. Aveți o preferință pentru lucrările de specialitate?
-Eu am avut dintotdeauna un «program», măcar o jumătate de oră dimineața, de când mă știu, mă sculam întotdeauna dimineața de noapte și citeam, măcar o jumătate de oră! Se întâmpla uneori să ajung la trei sferturi de oră, la o oră, depinde! Aceasta, ca să fiu liniștit pe ziua întreagă!
-Rep. Devine interesant să-mi vorbiți despre pasiunea pentru lectură, într-o epocă în care primează internetul, în care lectura cărții este pur și simplu neglijată!
-Aș putea spune că în momentul de față, mai puțin citesc, mai mult scriu! Fac și eu ca ăștia de la pușcărie!
-Rep. Sunteți la fel de pasionat de epigramă?
-Scriu și proză…mi-a apărut o carte…«Văduva», la care Nicolae Dragoș a cam exagerat, pentru că am o bucată acolo…«Țiganca», ah, nu nu, chiar «Văduva» îi spune, pentru că e vorba de o văduvă și un țigan, unde e vorba despre o învățătoare, și mi-a zis Dragoș că secvența e bună de-un scenariu de film, așa mi-a zis el, pentru că e mirat de niște lucruri. Rareori trece o zi să nu scriu trei rânduri! Bune, proaste, oricum ar fi!
“Ehe, «epigrame virulente», că sunt atâtea «tare» ale societății”
-Rep. Aveți unele epigrame destul de virulente, îndreptate spre anomaliile zilelor noastre, dar acum, spre ce vi se îndreaptă mintea și gândul, domnule doctor?
-Ehe, «epigrame virulente», că sunt atâtea «tare» ale societății, numai dacă luăm pe fiecare în parte…poți scoate câte ceva! Acum ar fi aceste chestiuni cu Uniunea Europeană, cu «Brexit»-ul, cu ieșirea Marii Britanii, care va atrage după sine ieșirea și a altor state!
-Rep. E firesc, până la urmă, ca asemenea alianțe să se destrame, ca și imperiile în decursul timpului! E un proces care face parte din normalitatea evoluției istorice.
-Exact, dacă și destrămarea face parte din normalitate!
-Rep. Știu că aveați o predilecție deosebită pentru epigramele adresate politicienilor din aproape toate partidele, domnule doctor!
-Văd eu, vreți cu orice preț să mă provocați! Dintre acestea, am câte vreți! Nu v-am spus pe aceea cu…
-Rep. Spuneți-mi o epigramă, chiar din memorie! Doamnei Carmen, spuneți că îi este dedicată această epigramă, că doar nu contează care-o fi această Carmen, chiar dacă e Carmen Iohannis. Vă rog, Domnule Doctor!
-Când genunchii ei bufanți/ Și-i ascunde sub colaj, /Chiar că nu e de bon ton/ Să-i aleagă roz-bombon! Asta, când cobora din avion la New-York, îmbrăcată roz-bombon! Am să vă spun multe epigrame, dar nu-mi place să fie ceva lăudăros față de mine!
-Rep. Domnule Doctor, epigrama poate fi lăudată prin frumusețea ei, prin umorul vitriolant și verbul acid, însă ea nu înseamnă neapărat un «imn» de slavă pentru autor, cred că sunteți de acord!
-Prin epigramă se face, de fapt, o apreciere!
“Mai am ceva să vă spun, dar, tot sub formă de epigramă…”
-Rep. Ca să nu mai spunem și faptul că lauda ponderată, echilibrată constituie prin ea însăși o modalitate de apreciere!
-Domnule profesor, mai am ceva să vă spun, dar, tot sub formă de epigramă…
-Rep. Îmi face mare plăcere să vă ascult, Domnule Doctor Cornel Munteanu!
-Pentru că am votat, să spunem că uneori am ales oameni total nepotriviți pentru ceea ce speram să facem! Spre exemplu, dacă ai fost o viață împotriva fotbalului și ajungi, prin forța lucrurilor, șef la un asemenea sport, cum ai putea să-l duci la bine?
-Rep. Similitudinea cu politica este doar una subînțeleasă, colaterală?
-Vedeți, pot spune că noi, românii, nu am avut nici o șansă, de la început, pentru că am ales greșit «poteca» și «ghizii»! Aleșii au fost de slabă calitate și s-au menținut la fel! Că doar i-am văzut și-i vedem la televizor…
-Rep. Pe toți îi considerați la fel, fără nici o excepție?
-Cei mai mulți sunt caraghioși și circari!
-Rep. Cum apreciați managementul instituțiilor din sistemul medical?
-Defectuos! Întreprinderile și instituțiile de stat sunt conduse de oamenii partidelor. În realitate, într-o instituție, dacă sunt 2-3 specialiști cu calități de manager. Dacă îi schimbi la un an sau doi, nu ai nici calitate, nici continuitate!
-Rep. De ce nu se implică în actul de conducere oamenii serioși?
-Pentru că nu mai există respect, nimeni nu mai ascultă de șef, putem vorbi de un haos «programat», chiar circul care se face prin presă și televiziune, «lăturile» care se aruncă în dreapta și-n stânga asupra oamenilor implicați în politică sau în administrație.
-Rep. Considerați că lipsesc cu desăvârșire oamenii de valoare?
-De ce credeți că nu se implică oamenii serioși?
“Poate par nostalgic, dar acesta e adevărul”
-Rep. Cum apreciați situația de la Tg. Cărbunești, localitatea de care vă leagă munca de o viață?
-Într-un orășel ca acesta, nu găsești doi oameni pe care să-i consideri «ca lumea»! Nu sunt nostalgic, dar cine-și permitea pe vremea veche «bunul plac» sau «șulfănelile» de acum? Termenul nu-mi aparține, îi aparține unui fost primar din sectorul 4, care spunea: «șulfăneli ca mine, nu face nimeni»! E vorba despre oameni slabi și indolenți, care n-ar fi ajuns în vecii-vecilor în fruntea treburilor pe vremea aceea. Poate par nostalgic, dar acesta e adevărul! Mă întreb, oare, un manager de spital de azi, ar fi ajuns director pe vremea aceea?
-Rep. Mă surprinde faptul că un om ca dumneavoastră, atât de pornit împotriva racilelor trecutului, păreți deodată nostalgic!
-Să zicem că e doar o părere! Nu, domnule, au fost multe lucruri bune care trebuie respectate. Mulți veleitari au răzbit acum și au ajuns în vârf. De ce sunt păstrați oameni mediocri?
-Rep. Pentru că lipsesc de multe ori criteriile de selecție și de promovare!
-Și pentru că șefii lor sunt «și mai și»! Te plângi degeaba la județ față de un om care săvârșește nereguli, pentru că e omul șefului și îi iei din voturi și din…altele! Iar, atunci, cum să-ți dea ție dreptate?
-Rep. Cum vedeți promovarea femeilor în administrație și în politică?
-În marea lor majoritate sunt mediocre! Ajunse «sus» cu «trupul» sau prin sponsorizări, mai puțin cu capul!
-Rep. Nu vă e teamă că puteți fi acuzat de misoginism?
-Nu, domnule, pentru că eu vorbesc de marea majoritate, nu de toate! Asta e rău, că e majoritatea! Dacă ar fi mai puține, se trece cu vederea. Ca peste tot, există și «scăpări», știm foarte bine! Pentru că știu una, bun politician și deșteaptă, cu o prezență foarte plăcută! E vorba de Mona Muscă!
-Rep. Un exemplu de femeie valoroasă, dar care s-a pierdut deodată!
-Era mult mai valoroasă decât mulți bărbați din jurul ei, de acolo de «sus»! Oare, cum putea să reziste? Pentru că au doborât-o și au rămas în locul ei, zeloșii colaboratori ai securității! Au rămas în funcții marii «turnători» deghizați!
-Rep. Pentru un medic specialist în eliberarea «rețetelor», sunteți prea necruțător cu politicienii, domnule doctor!
-Despre Gabriela Firea, pot să spun ceva?
“Românii își plâng de milă acum! Și așa vor face multă vreme”
-Rep. Dacă nu s-a pierdut cu…firea, puteți spune!
-Oho! Bucureștenii s-au pierdut cu…firea! Mă faceți să zâmbesc!
-Rep. Putem vedea ceva rău în faptul că oamenii mai și zâmbesc?
-Știu mai multe despre ea, pentru că un prieten și pacient de-al meu a fost internat la Cluj, într-o rezervă cu fost ei soț, «Dumnezeu să-l odihnească», dar să nu mai vorbim, pentru că nimic bun n-am aflat!
-Rep. Vă propun să trecem peste acest «subiect» delicat!
-Poate e și puțin «subiectivism», dar, ca o părere personală, zic și eu, că e moldoveancă, nu urâtă, nu foarte deșteaptă, ambițioasă și bună de gură!
-Rep. Ei, acum trebuie să vă legați și de faptul că e moldoveancă?
-Moldovencele știu ce vor și ce trebuie să facă!
-Rep. Doar avem exemplul Vitoriei Lipan, din romanul «Baltagul»!
-E și acesta un exemplu de excepție! Despre Firea, nu mă mir că a vrut să ajungă primăriță la Capitală, și nici că și-a convins șefii care au propus-o, dar, mă mir, cât de naivi au fost bucureștenii care au vrut-o și au așezat-o în frunte pentru patru ani!
-Rep. E opțiunea bucureștenilor care au respectat «rețeta», cum s-ar spune!
-De fapt, românii, cum sunt ei, naivi, pentru că nu zic proști, zic naivi, au pus în fruntea țării ceea ce ei au dorit de 27 de ani încoace, dar își plâng de milă acum! Și așa vor face multă vreme, pentru că nu sunt semne de îndreptare! (VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
