Chiar dacă o facem după o vreme care vremuieşte şi după o publicare anterioară în paginile «Gorjeanului» a unui material bine documentat, am considerat că merită cu prisosinţă ca să prezentăm evenimentul care a reprezentat în cadrul Zilelor Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu şi cu prilejul sărbătoririi celor 31 de ani de la înfiinţarea acestei unităţi de învăţământ superior, o instituţie emblematică a Gorjului, o manifestare de prestigiu desfăşurată luni, 29 mai 2023 la sediul Universității din Campusul Studențesc Debarcader (str. Tineretului, nr. 1, Târgu-Jiu), în Amfiteatrul «Auditorium Maximum», în prezenţa unui numeros public alcătuit din cadre didactice, studenţi, oameni de cultură şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, prin acordarea celei mai înalte distincţii academice, titlul de «Doctor Honoris Causa», doamnei Doïna Lemny, doctor în istoria artei, un valoros cercetător în arta secolului al XX-lea și în aprofundarea operei însemnate a genialului sculptor Constantin Brâncuși. După intonarea imnului Universităţii, în cuvântul de deschidere, doamna prof. univ. dr. Luminița Georgeta Popescu, Rectorul Universității «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu a evidențiat o serie de aspecte privind personalitatea «părintelui sculpturii moderne», cel care ne-a lăsat moştenire cel mai impresionant Ansamblu monumental, aici, la Târgu-Jiu, motiv pentru care Doïna Lemny ne spune că: ,,Mă simt însoţită de acest artist în permanenţă, el este pentru mine un tovarăş de drum care îmi deschide noi portiţe de fiecare dată, pe care eu le exploatez în cel mai mic detaliu”! În cuprinsul cuvântului său, doamna rector a evidenţiat faptul că Doïna Lemny s-a «întâlnit» cu Brâncuşi încă din anii de liceu, când a venit la Târgu-Jiu într-o excursie cu colegii, atenţia deosebită fiind asupra «Coloanei Infinitului», ca un «şirag de mărgele care se pierdea în nori», mai târziu doamna Lemny precizând faptul că: ,,Sculptura este ruda săracă a artei, care te obligă să faci înconjurul ei şi să o priveşti din toate părţile”, astfel, că doamna Lemny este un excelent dascăl care ne-a învăţat să ne detaşăm de modele când şi-a şlefuit educaţia, pentru că ea are o diplomă de studii aprofundate la Paris în 1992 şi un doctorat în istoria artei la Sorbona, a spus doamna rector, spicuind o serie de citate din interviuri sau din cărţi tipărite în decursul timpului de către cunoscuta cercetătoare a operei brâncuşiene. În 
încheiere, doamna rector i-a mulţumit Doamnei Doïna Lemny: ,,Pentru că este astăzi, alături de noi, îi mulţumim pentru că ne face să aflăm «misterul Brâncuşi», care nu se dezvăluie uşor sau poate că nu s-a dezvăluit niciodată”, aşa cum a conchis domnia sa, Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu fiind prima instituţie academică ce îi conferă Doamnei Doïna Lemny acest simbolic titlu onorant!
,,Mi-am propus ca să conturez profilul spiritual şi mai ales profilul de cercetător al Doïnei Lemny”!
În continuare, s-a dat cuvântul domnului prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, de la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, timişorean de origine, critic şi istoric de artă pe anumite repere geografice, invitatul pornind chiar de la premisa că, de fapt: ,,Cuvântul meu va fi scurt, dar, sper să fie substanţial, pentru că mi-am propus ca să conturez profilul spiritual şi mai ales profilul de cercetător al Doïnei Lemny, care, atunci când şi-a ales «centrul de greutate» la Constantin Brâncuşi, ea repetă istoria lui Brâncuşi, pentru a se «instala» în preajma arhivei Brâncuşi. Ca să conturez profilul de cercetător al doamnei Lemny, mă voi apleca asupra structurii obiectului de artă, iar, pentru mine, opera de artă este constituită din două corpuri: un corp material şi un corp spiritual! Dar, marea taină a operei de artă este aceea că nu ştim unde sfârşeşte corpul material şi unde începe corpul spiritual”, a precizat distinsul cercetător. Adânc preocupat de esenţa corpului spiritual, domnul Velescu a subliniat capacitatea cercetătorului de a fi obiectiv în demersul său analitic, pentru ca prin asceză să slujească şi să se consacre unui studiu atent al operei de artă, iar, la Doïna Lemny, chiar mărturiile lui Constantin Brâncuşi au avut o mare importanţă pentru că ea se numără într-o directă continuitate, printre cei mai importanţi cercetători ai operei lui Brâncuşi, printre care Sidney Geist, critic de artă american, Barbu Brezianu şi alţii. În încheiere, domnul Velescu a precizat că în analiza operei brâncuşiene, Doïna Lemny s-a sprijinit doar pe propria sa experienţă de critic de artă, pe experienţe interpretative, completând galeria unor «giganţi» ai brâncuşiologiei, pentru că în Atelierul lui Brâncuşi se citeau şi clasicii filosofiei greceşti, pentru care esenţa cugetării este adevărul, iar, Doïna Lemny a spus adevărul despre Brâncuşi!
,, Doïna Lemny își situează demersul pe «calea regală» a brâncușiologiei”!
Domnul prof. univ. dr. Tiberiu Horaţiu Gorun, preşedintele Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi» a dat citire diplomei acordate şi tradiţionalui «Laudatio», din care am spicuit unele sublinieri: Doïna Lemny se numără printre savanții străluciți – puțini la număr – care s-au consacrat cercetării artei și personalității lui Constantin Brâncuși, fără a exclude din sfera preocupărilor sale și alți creatori de seamă ai modernității. Unii dintre aceștia au gravitat în preajma marelui sculptor român, Marcel Duchamp, Henri Gaudier Brzeska, Jacques Lipchitz, Antoine Pevsner şi putem afirma în deplină cunoștință de cauză că întreaga existență intelectuală a Doinei Lemny a condus-o din aproape în aproape, către marea temă pe care avea să o abordeze și să o ilustreze printr-un număr important de cărți și articole: arta și personalitatea meșterului de la Hobița, conferind propriului demers critic și exegetic o dimeniune și un relief neobișnuite, izvorâte tocmai din dublul ei interes manifestat pentru istoria artei, dar și pentru arta contemporană. Subiectul cercetărilor sale a putut fi descoperit și analizat în chiar ambianța care l-a generat în cadrul Muzeului Național de Artă, Centrul «Georges Pompidou» din Paris, prin întâlnirea dintre un cercetător român cu opera de maturitate a sculptorului Constantin Brâncuși, dar și cu documentele care reflectă devenirea operei sale. Doïna Lemny a ocupat poziția de muzeograf-cercetător la Musée national d’art moderne, iar, din 1998 și 2003 este co-curator al expozițiilor organizate la galeria Atelierului Brâncuși, a căror tematică acoperă marile subiecte abordate de sculptor, dar și principalele etape ale devenirii operei și ale personalității sale! Toate acestea pot fi considerate ca fiind laboratorul în care s-au cristalizat ideile ce aveau să o conducă la conceperea marilor monografii închinate lui Constantin Brâncuși, iar, succesiunea acestora este ea însăși semnificativă, împrumutând ceva din ideea de serialitate, caracteristică în cel mai înalt grad operei sculptorului. Tema cu care e confruntată Doïna Lemny, abordarea monografică a personalității și a artei lui Constantin Brâncuși sunt percepute de fiecare dată dintr-un alt unghi de vedere, chiar dacă nu fundamental diferit de precedentul. Fasciculele de înțelegere pe care le proiectează asupra subiectului său îi îngăduie să contureze și să precizeze cu maximă acribie profilul plastic al operei brâncușiene, așezându-l în mediul firesc al devenirii sale. Doïna Lemny s-a arătat a fi sensibilă în cele patru monografii pe care le-a închinat sculptorului, două dintre acestea fiind accesibile și cititorilor de limbă română: «Brancusi», Paris, Oxus, 2005 (publicată în română la Editura Junimea, 2005); «Brancusi : la chose 
vraie», Paris, Gourcuff-Gradenigo, 2022, precum şi o serie de publicaţii, cum ar fi monografia Ansamblului de la Târgu Jiu (L’ensemble monumental de Târgu -Jiu/The Monumental Ensemble in Târgu Jiu, Târgu Jiu, Editura Brancusi, 2021), sau studiul consacrat Cumințeniei pământului (Cuminţenia pământului, operă unică (ediţie în română, franceză, engleză), Târgu-Jiu, Editura Brâncuşi, 2018). Aderând în calitatea sa de brâncușiolog la exercițiul exegetic al lui Sidney Geist, al cărui discipol se consideră a fi și de a cărui prețuire și prietenie s-a bucurat până la trecerea savantului la cele veșnice, Doina Lemny a optat pentru perspectiva obiectivă, riguroasă a eminentului cercetător american, iar, prin înrudirea sa spirituală cu Sidney Geist, Doïna Lemny își situează demersul pe «calea regală» a brâncușiologiei, aceea pe care s-au înscris pionierii Vasile Georgescu Paleolog, Carola Giedion Welcker, Ionel Jianu, efortul acestor înaintași fiind continuat la noi de Barbu Brezianu, iar în spațiul european de Sidney Geist și de Friedrich Teja Bach. Este motivul pentru care astăzi, Universitatea «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu, îi acordă Doïnei Lemny, în mod solemn, titlul de Doctor Honoris Causa, spre a încununa o activitate desfășurată cu devotament, întru cunoașterea unora dintre aspectele esențiale ale artei moderne din spațiul spiritual românesc și din cel european. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
