Ediția 2016 a Simpozionului Internațional de Pictură (Rânca, Gorj)

562

În perioada 22-31 august 2016, s-a desfăşurat la Rânca Simpozionul Internațional de Pictură, devenit deja o tradiţie anuală a artelor vizuale din spațiul cultural al Gorjului. El a fost organizat de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Institutul Cultural Român, Consiliul Local și Primăria municipiului Târgu-Jiu, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România şi face parte din amplul program cultural „Atelierele Brâncuși”, care are ca obiectiv promovarea operei lui Constantin Brâncuşi și a artelor vizuale contemporane în Târgu-Jiu, în ţară şi în lume.
8. Ranca 2016Locul a fost bine ales, deoarece această staţiune montană (de unde începe spectaculoasa șosea Transalpina) are unele dintre cele mai frumoase peisaje din Romania, care au constituit un puternic izvor de meditație și inspiraţie pentru artişti. La manifestare au participat: Anita Monoscalco (Italia), Lena Khvichia (Lituania), Maria Balea, Tajo, Sorin Iosub, Florin Gheorghiu şi Vasile Fuiorea (curatorul taberei) din România. Artiștii invitați au avut libertate maximă în alegerea temelor și motivelor, iar lucrările au fost realizate în diverse tehnici picturale (ulei pe pânză, acrilic, tehnici mixte etc). Fiecare a realizat în această perioadă câte două tablouri, pe care le-a donat (conform contractului) primăriei.
1. Anita MonoscalcoAnita Monoscalco, artist originar din Italia-Roma, şi-a realizat lucrările (Muză adormită şi Măiastra) în tehnică mixtă (acrilic și ulei pe pânză), apelând la compoziţii figurative în care elementul dominant este portretul. Titlurile sunt în ton cu centrele de interes aflate în treimea inferioară a lucrărilor (secţiunea de aur ?), unde este reprezentată câte una dintre lucrările brâncuşiene amintite. În ambele este prezentă şi o figură feminină (ca un alter-ego sau un spirit al lucrării), un adevărat leit-motiv pictural-compoziţional în opera artistei. Fiecare lucrare prezintă, aşadar, câte două centre de interes: personajul feminin şi sculptura brâncuşiană care dă titlul lucrării. Asocierea (dialogul) simbolurilor brâncușiene cu portretele are capacitatea de-a oferi privitorului noi semnificații. Se folosesc paralelisme şi verticalităţi cromatice în procesul de construire a compoziţiei. În primul tablou sunt prezente contraste de culori de tip cald (roşu) – rece (albastru), iar în cel de-al doilea suprafeţele sunt acuarelate, dominând laviul şi demipasta. Prin această manieră, în care se utilizează resursele expresive ale laviului, artista obţine un efect pictural de curgere a maselor cromatice transparente.
2. Lena KhvichiaLena Khvichia din Lituania-Vilnius a folosit tehnica ulei pe pânză, în spiritul tradiției Ţărilor Baltice (din spațiul ex-sovietic), în realizarea unor compoziţii plastice geometrice (Motive of Rânca I, II) marcate de angularitatea dată de linii orizontale, vertical şi oblice prin care se configurează registre valorice şi calorice. În ambele tablouri domină culorile reci, contrastul clar-obscur (în mod subtil e prezent şi contrastul de calitate, obţinut prin juxtapunerea culorilor saturate cu cele terne) şi tenta plato-decorativă. Formele simplificate de detalii neesențiale evocă indirect (subtil, tainic) ascensiunea şi monumentalitatea montană într-un registru nocturn.
Maria Balea a utilizat ca tehnică un mixaj original (bine dozat) între grafică și pictură (Stare I, II). 3. Maria BaleaResursele expresive sunt obţinute prin liniaturi deschise pe fundal închis şi invers, obţinându-se astfel un tranșant contrast valoric. Elementele de limbaj vizual dominante sunt pata şi linia, aflate într-un permanent dialog, obţinute în mod dinamic, instinctual, printr-un dicteu automat. Relația spontană a rapelului petelor în raport cu suprafața dă naștere la zone transparente sau opace, care sunt completate ulterior prin suprapuneri de ducturi lineare, dinamice, ce evocă tensiunea stărilor pe care le trăiește artista. Lucrările au astfel o valoare conotativă (interpretativă) şi nu denotativă, fiind situate, în general, în zona artei abstracte (Tașism, Expresionism Abstract, Action Painting etc).
Tajo a realizat compoziții (Peisaj cu melci, Peisaj de munte) în tehnica acrilic pe pânză, cu un relief 4. Tajopronunţat (la propriu), fie prin includerea unor fragmente izolate de diverse materiale (sticlă şi plastic în prima lucrare), fie prin mixarea nisipului cu pasta acrilică (ideală în sine la realizarea imaginilor în relief pe suporturi solide, aşa cum se întâmplă în cea de-a doua). Artistul stabileşte astfel o relaţie sui-generis între materie (relief, textură) şi culoare.
În Peisaj cu melci sunt folosite pete/linii cromatice (adesea vibrante) şi forme spiralate policromatice, iar dinamismul tuşei este accentuat, creându-se astfel semne/forme aproape viscerale, evocând posibil regnul animal (melcul). Reliefurile sunt punctiforme şi sunt plasate la convergenţa unor vectori liniari. Echilibrul compoziţional este obținut prin repetiţii, alternanţe, suprapuneri şi juxtapuneri. Prin compoziţie, alăturarea culorilor calde cu cele reci şi dinamism (rezultând adevărate „pulsaţii cromatice”), lucrarea face trimitere la unele formule ale expresionismului.
În Peisaj de munte, pentru expresivitatea reliefului textură s-a folosit nisipul, culoarea fiind utilizată în mod subsidiar (este prezent doar contrastul de calitate, în dominante calde) şi de aici textura „minerală” a lucrării, ceea ce este în perfect acord cu titlul ei. „Materismul” formelor (termen împrumutat din pictura lui Doubuffet) ușor atinse de culoare creează un joc aflat în permanentă schimbare optică, între dinamica unor forme și statica altora.
5. Sorin IosubSorin Iosub a realizat picturile sale (Miez de noapte, Gândul) folosind o tehnică în care mixează acrilicul cu uleiul pe pânză. Resorturile sale imaginare pendulează între un suprarealism personal și ecouri bine filtrate din pictura vechilor maeștri (flamanzi, bizantini etc). Centrul de interes al compoziției este antropomorf, la care se alătură, de asemenea, elementul ornitomorf. În primul tablou, fundalul întunecat evidenţiază figura umană puternic luminată (prin contrast clar-obscur), pe el fiind plasate simboluri (poarta, structuri florale, masca, bagheta, gaura cheii etc.). În ambele lucrări este puternic exploatată natura fantasticului, a fantasmagoricului. Se observă o pendulare între elemente opuse: lumină şi întuneric, fizic şi spiritual, raţiune şi reverie, conştient şi subconştient, realitate şi irealitate, spaţiul interior şi cel exterior (poarta şi gaura cheii putând sugera şi trecerea într-o altă lume sau dimensiune), făcându-se trimitere la onirism ca irealitate concretă şi astfel la suprarealism.
6. Florin GheorghiuFlorin Gheorghiu a utilizat acrilicul pe pânză în executarea unor compoziţii închise (I run with You I, II), prin reprezentarea interiorului unor autovehicule. Lucrările exploatează şi relaţia intern-extern, dat de raportul spaţiului interior cu cel exterior al maşinii. Ele includ, ca și centre de interes, „fragmente anatomice tentante” (după cum se exprima pictorul Daniel Şerban, căruia îi mulţumesc pe această cale pentru dialogul constructiv pe care l-am avut privind lucrările realizate în acest simpozion), adică picioare feminine seducătoare aşezate confortabil pe bord, care fac trimitere evidentă la senzualitate şi aventură, aşa cum sugerează foarte bine şi titlurile tablourilor. Totuși, artistul scapă de tentația eroticului printr-un sistem grafic, pe alocuri cu zone inspirate din preocupările letrismului, folosind suprapunere grafică și scrierea pentru potenţarea expresivităţii imaginii. Ambele lucrări creează însă şi impresia de dinamică, cinetică, viteză (toate datorate tehnologiei), iar prin aceasta operele se pot revendica, într-o anumită măsură, de la letrism și pop art.
7. Vasile FuioreaVasile Fuiorea şi-a elaborat compozițiile (Spiritul muntelui V, VI) în tehnica acrilic pe pânză. Compoziţia este pseudo-figurativă, centrele de interes fiind determinate de configuraţii antropomorfe și peisagiste, realizate în pastă de relief folosită în eboșa lucrării și dematerializate ulterior prin cromatica fluidă, care le unifică pe ambele în spațiul tabloului. Artistul alternează zonele de plină-pastă cu laviuri, suprapunerea şi juxtapunerea culorii fiind mijlocul cromatic dominant cu care el își configurează picturile. Fantasticul (dat de ivirea ludică a unor ființe mitologice proiectate din tectonica muntelui) pare să fie semnificația generală a tablourilor sale. Maniera de lucru face trimitere la peisagismul abstract și expresionism.
Închiderea oficială a simpozionului şi vernisajul expoziției de pictură au avut loc la Galeriile Municipale de Artă din Târgu-Jiu, în data de 22 august, în prezența unor importante personalități culturale din țară și din străinătate. Lucrările realizate vor îmbogăți colecția de artă contemporană a municipiului Târgu-Jiu și vor fi expuse cu ocazia diferitelor manifestări culturale desfășurate de primăria orașului.
Sorin Lory Buliga

1 COMENTARIU

  1. Fuiorea? Asta e cel mai slab dintre pictorii din Gorj, o nulitate absoluta, pe care il mai salveaza numai aerele trase din cand in cand…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here