Doamna mea e cea mai frumoasă şi bună!

112

ProfesoaraMajoritatea copiilor îşi doresc ca educatoarea lor să fie “frumoasă şi bună” chiar dacă de cele mai multe ori aceasta nu seamănă cu o zână. Însă, zâmbetul cald şi privirea blândă, încărcată cu dragoste faţă de copii, calităţile remarcabile şi sufletul curat îi atrag pe copii astfel încât aceştia să o ,,vadă” ca fiind ,,cea mai frumoasă şi cea mai bună educatoare din lume”.

Modul de îmbinare în comportamentul didactic a unor însuşiri de personalitate, a unor competenţe dobândite prin formarea iniţială şi continuă, dobândirea experienţei, atitudinea şi sentimentele faţă de propria activitate şi faţă de preşcolari, creativitatea, spontantaneitatea, capacitatea de a se transpune în lumea fantastică a celor mici, dăruirea şi pasiunea la clasă sunt câteva din cerinţele unui bun educator. Chezăşia îndeplinirii, în cele mai bune condiţii a funcţiilor didactice şi educative, culturale şi sociale ce-i revin educatoarei o constituie personalitatea şi competenţa profesională a acesteia. Progresul în sistemul de învăţământ depinde de pregătirea şi aptitudinile cadrelor didactice, în special, de calităţile lor umane, pedagogice şi profesionale.

Pentru a-şi putea îndeplini nobila sa misiune, educatoarea dovedeşte

Dragoste faţă de copii şi problemele acestora, împletită cu o mare disponibilitate pentru cunoaşterea, înţelegerea şi tratarea diferenţiată a fiecărui copil, după puterile şi ritmul său; (cel care este rece, închis în sine, pedant şi distant cu copiii nu poate desfăşura o activitate instructiv-educativă optimă); sinceritate faţă de copii, modestie, răbdare şi toleranţă; capacitate de apropiere şi tratare imparţială a tuturor copiilor; fermitate, perseverenţă, consecvenţă, energie, dăruire în tot ceea ce întreprinde: cinste, modestie, corectitudine, capacitate de stăpânire, spirit de iniţiativă, spiritul de disciplină, exigenţa de sine şi dorinţa de a deveni un adevărat model moral al copiilor şi al adulţilor din preajmă; spirit de dreptate, apreciere obiectivă cu privire la învăţătură şi purtarea disciplinară a copilului; demnitate personală şi conştiinţa răspunderii şi sentimentele morale ce întregesc profilul moral al educatoarei; pregătirea de specialitate în pedagogia generală şi preşcolară, în domeniul psihologiei copilului, metodicii de specialitate pentru fiecare domeniu grevate pe o bogată cultură generală. Întreaga activitate desfăşurată de educatoare presupune ca ea să dovedească un larg orizont cultural; să aibă cunoştiinţe bogate în literatură şi artă dar şi din diferitele domenii ale ştiinţei şi tehnicii şi să cunoască evenimentele vieţii social-politice care, cu siguranţă o vor ajuta să stabilească o mai justă corelaţie între diferitele obiecte de învăţământ, să dea mai multă viaţă şi personalitate lecţiilor sale. De asemenea, trebuie să stăpânească numeroase şi variate cunoştinţe din domeniile pe care le predă şi o înaltă cultură pedagogică. Dragostea pentru profesiune, încrederea în viaţă şi în puterile proprii, optimismul şi entuziasmul în muncă o stimulează pe educatoare, îi dau energie, curaj şi dinamism în activitatea sa. Disponibilitatea pentru cercetare, pentru nou, pentru modernizarea metodologică şi utilizarea noilor tehnologii (calculator, internet) o ajută. Măiestria pedagogică este şi o expresie a unor aptitudini sau vocaţii speciale pentru munca de instruire, cum ar fi: spontaneitatea, creativitatea, capacitatea de adaptare la situaţii neprevăzute; calmitate, răbdare, toleranţă în comunicarea cu copiii şi părinţii; ţinută vestimentară îngrijită şi decentă; cunoaşterea legislaţiei, a unor elemente de management pentru a îndeplini oricând, fără dificultăţi funcţia de director sau de membru în consiliul de administraţie; calităţi de colaborare cu alte instituţii şi persoane din afara grădiniţei (şcoală, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar, al comunităţii, sponsori, Primărie), în perspectiva unor colaborări şi obţinerii de fonduri (pentru autodotare, curăţenie), activităţi extradidactice; capacităţi de integrare activă în acţiunile metodice, de perfecţionare, autoperfecţionare, participarea la gradele didactice şi perfecţionările periodice, la cercurile şi comisiile metodice. Profesia de educatoare este complexă şi nobilă, dificilă dar frumoasă, umilă şi mândră, exigentă şi liberă, în care “a ştii” nu înseamnă nimic dacă ştiinţa ta nu o împărtăşeşti copiilor, cu emoţie şi forţă spirituală.

A consemnat, prof. Ileana Râmescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here