Iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a trece în subordinea administraţiilor publice locale şi judeţene a unităţilor medicale din judeţ nu va fi una uşoară. Şi asta deoarece nu este exclusă posibilitatea ca primăriile şi Consiliul Judeţean Gorj să preia şi datoriile unităţilor medicale.
Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost publicată în luna aprilie lista unităţilor sanitare publice cu paturi, al căror management şi asistenţă medicală ce vor fi transferate către autorităţile administraţiei publice locale.
La nivelul judeţului nostru, conform HG care priveşte aprobarea Listei unităţilor sanitare publice pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale, situaţia a opt unităţi sanitare publice stă astfel: Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu va trece în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Gorj, Spitalul Municipal Motru va fi în subordinea Consiliului Local Motru, Spitalele Orăşeneşti Novaci, Bumbeşti-Jiu, Rovinari, Târgu-Cărbuneşti şi Turceni vor lucra sub coordonarea Consiliilor Locale de pe raza localităţilor respective. De asemenea, Spitalul de Pneumoftiziologie „Tudor Vladimirescu” de la Runcu trece în subordinea CJ Gorj.
Datoriile, o piedică ?!
Managerii spitalelor din Gorj nu ştiu încă data când va fi finalizată această trecere şi iau în calcul refuzul administraţiilor locale din cauza datoriilor fiecărei unităţi spitaliceşti. Un “bun” exemplu ar fi cazul Spitalului Judeţean Târgu-Jiu, care a adunat datorii de peste 70 de miliarde de lei vechi. Conform Stelianei Udriştoiu, şefa Biroului de Contabilitate din cadrul unităţii medicale, “doar” 40 de miliarde sunt datorii trecute peste termenele de plată, restul de 30 fiind în termen legal de debitare.
“Cele mai mari datorii sunt la furnizorii de medicamente, la alimente, la materialele sanitare, la reactivi şi chiar prestări de servicii”, a declarat Udriştoiu. Aceasta a mai spus că există datorii vechi chiar din aprilie 2009, când s-au achiziţionat stocuri importante de medicamente. “Noi primim bani lunar doar că nu ne ajung să ne plătim şi datoriile. Punem pe primul plan plata salariilor şi a utilităţilor”, a mai spus şefa de la Contabilitate. Aceasta consideră că salvarea ar putea veni doar de la Ministerul Sănătăţii.
Ce vor face autorităţile locale ?
Administraţiile locale vor avea în atribuţiuni partea financiară, precum şi managementul unităţilor sanitare publice ce le vor lua “sub aripă”. Potrivit proiectului de descentralizare, managerii din aceste unităţi vor fi nevoiţi să încheie un contract de management cu conducerea autorităţii publice locale, şi nu cu ministrul Sănătăţii aşa cum se întâmplă până acum.
După încheierea procesului de descentralizare, concursurile ce se vor ţine pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către consiliile de administraţie. În acdrul acestora, autorităţile locale vor avea majoritate.
Fiecare autoritate va trebui să se axeze pe specialităţi în concordanţă cu nevoile specifice ale populaţiei deservite de unitatea spitalicească, dezvoltându-se astfel o reţea de spitale sustenabilă pe termen mediu şi lung, neexclusă fiind şi posibilitatea producerii de venituri proprii.
Izabella Molnar
