În lume, potrivit statisticilor, sinuciderea a fost mult timp prima cauză de deces în ceea ce priveşte tinerii adulţi, în timp ce în cazul adolescenţilor a ocupat cel de-al doilea loc după accidentele de maşină.
Vă prezentăm mai jos mărturia uneia dintre miile de persoane care suferă de depresie, persoană care a avut şansa să primească ajutor din partea medicilor.
„În perioada depresiei mele m-am gândit de multe ori la sinucidere. Îmi spuneam că totul va fi mult mai simplu dacă nu aş mai exista. Aveam impresia că voi trăi mereu aceeaşi suferinţă, că nu exista nicio soluţie pentru mine că devenisem o povară pentru cei din jur…Nu mai vorbeam cu nimeni, pe de-o parte pentru că mi-era ruşine de ceea ce gândeam şi pentru că nu vroiam să-mi stresez apropiaţii şi pe de altă parte pentru că vroiam să-mi păstrez libertatea de a decide ce vreau să fac. Nu vroiam să mă influenţeze nimeni şi eram convins că motivele mele de a dori să mor erau bune.” Se estimează că 9 din 10 cazuri de sinucidere sunt legate de o anumită formă de tulburare mentală, în general de depresie. De fapt, peste jumătate dintre persoanele care se sinucid suferă de o anumită formă de depresie cum este depresia majoră sau tulburările bipolare (schimbări extreme de dispoziţie). Se poate spune că există practic o legătură între aceste două fenomene a căror dezvoltare este întotdeauna un subiect cu multiple faţete. Se ştie că anumite molecule cum este şi cazul serotoninei (hormonul fericirii) joacă un rol important în apariţia depresiei şi deci probabil în dorinţa de sinucidere. Dar, aceste schimbări biologice sunt adesea provocate de diverse tulburări psihologice care vin din relaţiile cu cei din jur. De aceea, depresia cât şi tentativa de sinucidere sunt considerate în prezent afecţiuni de natură socială. Fiindcă, tipul de raport care se stabileşte între o persoană şi anturajul său este adesea primordial în decizia persoanei de a-şi pune capăt zilelor. Pe de altă parte, se pare că fiecare persoană care se sinucide lasă în medie cel puţin şase persoane puternic afectate de dispariţia sa. Acestea trec adesea prin momente foarte dificile, sunt afectate de coşmaruri, îşi pierd interesul pentru activităţile obişnuite şi chiar dezvoltă o angoasă asociată sinuciderii. Tocmai de aceea, primul pas în stoparea tentativelor de suicid este depistarea persoanelor afectate de depresie şi urmărirea unui tratament psihologic adecvat.
Daniela SCAFEŞ
