Ministerul Finanţelor ar putea apela la împrumuturi de la bănci, emisiuni de titluri de stat şi obligaţiuni denominate în euro, precum şi la sprijinul extern pentru a finanţa deficitul bugetar din acest an fără a risca majorarea puternică a randamentelor la împrumuturile în lei. România ar putea accesa surse alternative de finanţare, în locul pieţei locale de instrumente de împrumut denominate în lei, pentru a finanţa deficitul bugetar ridicat din acest an fără a determina majorarea puternică a costurilor de credit, potrivit analiştilor intervievaţi de agenţia Reuters.
Pe fondul adâncirii recesiunii în trimestrul al doilea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a acceptat majorarea ţintei de deficit bugetar la 7-7,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru acest an, de la obiectivul de 4,6% convenit anterior în cadrul acordului de finanţare externă multilaterală de 20 miliarde euro susţinut de Fond alături de Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Majorarea ţintei de deficit de la 4,6 la 7% din PIB reprezintă o nouă „gaură” de 10 miliarde lei în buget, iar analiştii consideră că România va încerca să acopere acest deficit suplimentar din împrumuturi de la băncile comerciale, datorii denominate în euro şi sprijin extern.
Finanţarea deficitului prin intermediul acestor canale va facilita scăderea randamentelor la obligaţiunile şi titlurile de stat în partea a doua a acestui an, în linie cu scăderea ratei dobânzii de politică monetară, au arătat analiştii.
Piaţa anticipează cel puţin încă o reducere a dobânzii cheie până la finele anului, notează Reuters.
„Ministerul Finanţelor va căuta surse alternative de finanţare, care vor reduce presiunea asupra costurilor (de credit, n.r.). Randamentele vor scădea, probabil, sub 10% în următoarele două-trei luni”, a declarat, pentru Reuters, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Pe de altă parte, economistul-şef al ING Bank, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, consideră că finanţarea deficitului bugetar nu poate fi realizată numai prin împrumuturi externe.
„Necesarul de finanţare nu va fi satisfăcut doar cu bani de la creditorii externi. Aceasta este numai o soluţie temporară. Nu facem decât să peticim golurile”, a declarat el.
Ministerul Finanţelor a atras, de la începutul acestui an, 48,5 miliarde lei, prin emiterea de titluri de stat şi obligaţiuni, sumă de circa patru ori mai mult decât în tot anul 2008, majoritatea împrumuturilor având o maturitate mai scurtă de şase luni.
Chidesciuc anticipează de asemenea scăderea randamentelor sub 10% în acest an şi estimează că România se va împrumuta cu alte 30 miliarde lei până la sfarşitul lui 2009.
Randamentele au scăzut pentru toate tipurile de maturitate de la peste 14% în ianuarie la mai puţin de 11% în prezent, datorită pachetului de finanţare externă obţinut de la FMI, UE şi celelalte instituţii internaţionale, precum şi ca urmare a relaxării politicii monetare.
În ceea ce priveşte finanţările în euro, Guvernul poate conta pe tranşa de 1,5 miliarde euro din împrumutul de la Comisia Europeană intrată în conturile Ministerului Finanţelor în luna iulie, precum şi pe împrumutul de 1,2 miliarde euro obţinut de la 10 bănci comerciale în aceeaşi lună.
În plus, Finanţele intenţionează să atragă finanţare de cel puţin 300 milioane euro printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitatea la 4 ani programată pentru luna în curs. Ministerul Finanţelor a iniţiat vineri procedurile de identificare a potenţialilor intermediari pentru o emisiune de eurobonduri de cel puţin 500 milioane euro, care ar putea fi lansată în acest an.
Marius Becherete
