De Ziua Naţională a Culturii Române, s-au strâns la un loc fie într-o incintă, fie în alta, o mână de scriitori gorjeni: aceiaşi, mereu aceiaşi, într-un anumit spaţiu pe post de figuranţi, în fine, la Cercul Militar Târgu-Jiu, cu drept de cuvântare.
M-am uitat cu disperare în săli: public vârstnic, în fiinţa căruia respectul pentru actul de cultură – reminescenţă a bunei educaţii „comuniste”?! (ar fi replicat, ironic, Eugen Negrici, cu „Iluziile literaturii române” în mână) – s-a perpetuat… nesperat. Au absentat – bănuiesc că motivat – dascălii de română, căci doar „bătrânul” Ion Trancău şi energicul Zenovie Cârlugea, plus subsemnatul şi Virgil Cercelaru (şi cel din urmă în retragere), toţi aceştia fiind oaspeţi de seamă în manifestarea de la Biblioteca Judeţeană Gorj, prezidată de Ion Cepoi şi Olimpia Bratu, dedicată – cel puţin aşa s-a vrut, lui Mihai Eminescu, deoarece ne găseam într-o sală ce-i poartă numele.
Îi cunosc bine pe scriitorii gorjeni, dar, deşi ei ar fi trebuie să fie „eroii” zilei, căci doar a lor era „clipa cea repede”, nu s-a întâmplat acest lucru. A zăbovit preţ de-o jumătate de ceas Lazăr Popescu, au rezistat până la final Vasile Ponea, Spiridon Popescu, Radu Cârstoiu, Ion C.Gociu, Doru V.Fometescu, Gelu Birău, George Drăghescu, pe post de „stâlpi” muţi (de uimire, de admiraţie, de tristeţe, de dezamăgire?, habar n-am!), oricum „devotaţi cauzei” ca nişte „mucenici”.
Noroc că Ziua Eminescului debutase convingător, la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, cu un simpozion ştiinţific – repet: ŞTIINŢIFIC – sub egida Facultăţii de Educaţie Fizică şi Litere, prezentă, cu mintea şi cu sufletul, alături de studenţi, în corpore (rectorul Moise Bojincă şi prorectorul Gheorghe Gămăneci fiind de faţă). Oricum, de când şef de catedră este George Badea-Miss, iar decăniţă: Monica Bâcă, asemenea „provocări” benefice spiritului s-au înmulţit. Ele s-au desfăşurat în cadrului Cenaclului „Constantin Brâncuşi”, întrunirea fiind cea de a doua pe anul universitar în curs, în plen susţinând comunicări lect.univ.dr. Mirabela Curelar şi subsemnatul (titlul acestora: „Universalitatea operei eminesciene” şi „Europenitatea valorilor din creaţia eminesciană”), iar poetul şi actorul George Drăghescu recitând „Odă în metru antic” şi „Eminescu” de Nichita Stănescu şi primind aplauzele cuvenite.
De altfel, alţi actori de mare calibru ai T.D. „E.G.” au evoluat şi în cealaltă „locaţie”, la Biblioteca Judeţeană adică: Cosmin Brehuţă, căruia-i prezic o rapidă consacrare pe plan internaţional, Mădălina Ciobănuc şi Cristian Naum; ei au arătat spectatorilor cu cât sarcasm… satiric necruţător şi-a scris Mihai Eminescu poeziile, chiar şi pe cele patriotice („Scrisoarea a III-a”); cu câtă inteligenţă dedublată şi-a tratat epoca şi ţara care nu l-au meritat, căci l-au omorât; l-au lichidat pur şi simplu, l-a eliminat o clică de politicieni ticăloşiţi (cu sau fără voia lor, ce importanţă mai are!).
Dar să tragem linie şi să adunăm. Cele bune să rămână, cele rele să se spele. Ion Cepoi ne-a dat o veste, într-adevăr, colosală, prin lansarea Proiectului „Casa Poeziei şi a Poeţilor” de la Baia-de-Fier, o iniţiativă – pare-se particulară – a lui Gheorghe Mecu, care şi-a lansat şi două volume: „Viaţa petrecută în timp” (roman) şi „Iubire interzisă” (poezie), pe care l-a recomandat şi elogiat iubitul nostru confrate Nicolae Dragoş.
Vasile Ponea a dăruit câtorva condeieri şi prieteni ai literaturi gorjene contemporane un nou număr din „Caietele Columna” (anul XIII, nr.67/3,4, 2012, 40 pagini). Pe mese, se distribuise deja, cu generozitate, „Portal-Măiastra” (al cărei director de proiect este tot Zenovie Cârlugea): nr.4(33)/2012, anul. VIII.
În ceea ce mă priveşte, am reuşit ca şi în această iarnă să ofer încă un „MIRACOL DE BRĂDICENI” (anul VII, nr.9/2013, 100 pagini), de fapt un „Almanah Serile la Brădiceni” – un adevărat regal revuistic – pe care l-am lansat: eu la U.„C.B.” Târgu-Jiu, iar Ion Predoşanu şi Ion Mocioi la Peştişani, unde funcţionează „Cenaclul Serile la Brădiceni”. N-am putut fi prezent, căci am avut examen la facultate, dar… Peştişanii şi Brădicenii au fost pe baricade şi promit să mă revanşez de… Paşti.
La orele 17, la Cercul Militar Târgu-Jiu, Viorel Gârbaciu a moderat încă o „agapă” lirico-muzicală superbă la care şi-au adus contribuţia tot „clasicii” de la Cenaclul „Columna”: Ion Trancău, Vasile Ponea, Spiridon Popescu ş.a., în frunte cu „patriarhul poeziei gorjene”, Florian Saioc. Dar… există toujours un dar… şi aici… popor puţin… deşi select, un fel de elită autocefală. Căci – şi închei acest articol cu nemulţumirea că – subliniez – elementul „tineret” nu s-a prea înghesuit la cumulul de manifestări închinate Culturii Române şi Regelui ei etern, Mihai Eminescu.
N.A. Pe 14 ianuarie a.c. Ion Cepoi mi-a dăruit – şi-i mulţumesc – Revista Jiului de Sus, încă un număr, dintr-o publicaţie densă, atent compartimentată, un fel de sinteză a Anului Cultural 2012, dar nu numai atât; şi două monografii monumentale: Virgil Cercelaru: Aninoasa. Monografia comunei; Editura C.J.C.P.C.T. Gorj, 324 pagini; Nicolae N.Tomoniu: Monografia Oraşului Tismana, vol.I, aceeaşi editură, 408 pagini. La cei trei le preţuiesc vocaţia şi devotamentul căci asemenea întreprinderi sunt proiectate de-a dreptul în viitor. Prin urmare îi felicit. Ce păcat! Ce teamă! Ce nelinişte că şi ei au peste… 60 de ani!
Ion Popescu-Brădiceni
